Factorii care Determină Modul de Trai al Populației Republicii Moldova

Introducere

În condiţiile actuale de modernizare a tuturor sferelor vieţii, concomitent cu afirmarea tot mai largă a principiilor şi normelor democratice, cu creşterea rolului factorului uman în dezvoltarea socio-economică, creşte interesul pentru tot ce ţine de societatea umană sau, în expresie geografică, populaţia unui teritoriu. Populaţia reprezintă elementul esenţial al dezvoltării teritoriale, iar problematica socială devine una de interes major. Aspectul social este relevat tot mai frecvent în concepţia fundamentală a geografiei umane. În evoluţia sa, componenta socială este influenţată nu numai de factorii de natură economică, dar şi de mentalitate, tradiţii şi stereotipuri socio-culturale, experienţa acumulată în timp, sistemul de localităţi, mobilitatea şi calitatea populaţiei, modul său de trai. Abordarea sistemică, interdisciplinară, cu pronunţate trăsături cantitative şi calitative ale fenomenelor sociale în profil regional, printre care se înscrie şi modul de trai, reprezintă o necesitate obiectivă, o condiţie esenţială a dezvoltării durabile.

Trecerea termenului „mod de trai" din limbajul uzual, folosit pe larg, în cel ştiinţific, a provocat o interpretare foarte largă şi, deseori, ambiguă a sensului lui. Modul de trai al populaţiei deseori este suprapus şi identificat cu conceptele „nivel de trai", „bunăstarea populaţiei", „calitatea vieţii", „stil de viaţă" etc. Modul de trai al populaţiei reprezintă un concept ce defineşte identitatea socio-economică, socio-culturală a unui grup social, care are o spaţialitate concretă. În linii mari, modul de trai reprezintă o caracteristică generalizatoare a vieţii populaţiei unui teritoriu, constituind ansamblul activităţilor, al alegerilor (opţiunilor) materiale şi spirituale perpetuate de-a lungul timpului şi considerate definitorii identităţii lor. În condiţiile actuale de globalizare a vieţii economice, politice, socio-culturale, o provocare importantă a naţiunilor lumii se bazează pe concentrarea şi mobilizarea eforturilor în direcţia apărării şi consolidării culturii şi identităţii proprii, modul de trai înscriindu-se ca parte componentă a acestora.

Studierea modului de trai al populaţiei constituie o necesitate stringentă, întrucât se recunoaşte că aceasta reprezintă o resursă pentru dezvoltare, iar împreună cu condiţiile şi nivelul de trai se înscrie într-un concept mai larg - bunăstarea populaţiei, a cărei îmbunătăţire continuă constituie unul dintre obiectivele principale ale dezvoltării regionale.

Funcţionalitatea unei societăţi este rezultatul atitudinilor, opţiunilor, al comportamentelor individuale şi colective, al stereotipurilor de percepere a realităţii. Deciziile, acţiunile, manifestările populaţiei în spaţiu nu sunt aleatorii, ele fiind dictate de sistemul de valori, opinii, atitudini, a căror sintetizare reprezintă unul dintre demersurile acestui studiu. Modul de trai al populaţiei reprezintă un indicator al dezvoltării sociale, întrucât în procesul dezvoltării acestuia se schimbă scopurile, activităţile, interesele, comportamentele spaţiale ale populaţiei. Schimbările cantitative şi calitative ale componentelor modului de trai ne vorbesc despre direcţia teritorială şi socială de dezvoltare. În acest sens, monitorizarea evoluţiei componentelor modului de trai reprezintă o necesitate obiectivă, o condiţie esenţială a dezvoltării durabile, ceea ce ar permite o mai bună organizare a societăţii.

Cercetarea modului de trai, ca pe un concept integru sau pe anumite elemente componente ale vieţii populaţiei, permite dimensionarea dezvoltării socio-regionale, aceasta fiind o cerinţă pentru toate societăţile, în scopul observării schimbărilor sociale, precum şi a identificării tendinţelor ce apar în societate, evaluarea consecinţelor de viitor pentru o cât mai bună dirijare a societăţii.

Capitolul I. Factorul natural - premisă iniţială cu influenţă directă asupra modului de trai

Modul de trai al populaţiei, în calitate de concept de sinteză socio-geografic, este influenţat de numeroşi factori existenţiali. Mediul natural, prin calitatea componentelor sale, reprezintă o premisă importantă a vieţii şi activităţii populaţiei unui teritoriu, o condiţie iniţială ce influenţează componentele de bază ale modului de trai. Condiţiile naturale conferă trăsături specifice, unice modului de trai al populaţiei unui teritoriu. Alegerea locului de trai şi valorificarea lui, în corespundere cu condiţiile mediului natural, au fost mereu în combinaţie cu alte condiţii social-economice, oferite de anumite spaţii geografice, dar niciodată n-au fost neglijate. Influenţa mediului natural, sub formă de condiţie a vieţii populaţiei, reprezintă una dintre direcţiile relativ noi în geografia umană, cu toate că, încă din antichitate, au fost emise idei deterministe despre cauzalitate, fiind aplicate la raporturile om-natură. Cercetătorii geografi antici, precum Herodot (485-425 î.Hr.), Hipocrate (460-377 î.Hr.), Strabo (64-20 î.Hr.), Eratostene (275-195 î.Hr.), au remarcat influenţa condiţiilor naturale asupra oamenilor. Idei similare au fost promovate în secolul al XVI-lea de Jean Bodin, Kempden, iar Ch. Montesquieu considera că „influenţa naturii asupra vieţii umane este nu numai la nivel individual, dar şi social" [42, p. 240].

Kovaliov S. A. indica necesitatea „studierii mediului natural ca una dintre condiţiile vieţii şi nu numai a activităţii de producţie" [43, p. 56]. Dorind să accentueze rolul mediului în viaţa umană, Sauşkin Iu. G. ş. a. apreciază că „ştiinţa economico-geografică atrage o mare atenţie mediului geografic al proceselor de producţie şi mult mai mic rolului acestuia în formarea, constituirea şi dezvoltarea localităţilor şi a vieţii populaţiei" [44, p. 58]. Această problematică s-a aflat şi în atenţia altor savanţi şi şcoli geografice din lume. Astfel, Vidal de la Blache, în lucrarea „Principes de Géographie Humaine", face o amplă analiză relaţiei om - societate - mediu natural, influenţei acestuia din urmă asupra mai multor laturi ale vieţii populaţiei; locului omului în natură; omul ca factor geografic, dezvoltă conceptul „natura propune - omul dispune" etc. [13, p. 210]. Fără a supraaprecia rolul mediului natural asupra diferitelor laturi ale vieţii, Paul Claval menţionează că „adaptarea grupurilor sociale la condiţiile naturale se face prin modul lor de trai" [17, p. 5].