Fauna și flora Mării Negre

I. INTRODUCERE

Plantele sunt reprezentate prin peste 304 specii de alge macrofite, majoritatea alge rosii, la care se adauga algele brune si algele verzi. Fanerogamele sunt reprezentate numai de 5 specii. (S.P.Godeanu, Ed., 1995)

Animalele sunt reprezentate de majoritatea grupelor de nevertebrate, cu un total de 1750 de specii, iar dintre vertebrate sunt prezenti: pestii, pasarile si mamiferele marine, cu un total de 164 de specii (S.P.Godeanu, Ed., 1995)

II. FAUNA

2.1 Originea geografica a faunei Marii Negre

Fauna din Marea Neagra s-a format pe parcursul evolutiei bazinului, incepand cu M.Sarmatica, pana in prezent. De aceea, in fauna actuala gasim relicte sarmatice, specii mediteraneene, specii atlantice, specii indo-pacifice si specii dulcicole.

Din totalul de 1650 de specii de nevertebrate si vertebrate, majoritatea (1320 specii) au origine mediteraneana, 305 specii sunt dulcicole si numai 125 de specii sunt relicte.

Relictele sarmatice. In vastul bazin sarmatic care se intindea din bazinul Vienei, bazinul Panonic, bazinul Getic, bazinul Euxinic, peste actuala campie a Marii Negre pana in bazinele Caspic si Aral, a existat o fauna de ape salmastre conservata bine in Marea Caspica, unde a fost ferita de alte influente marine. Aceasta fauna este prezenta in Marea Neagra sub forma relictelor sarmatice numite si ponto-caspice. Dintre nevertebrate, in aceasta categorie se incadreaza specii de la gasteropode, polichete, izopode, amfipode, miside. Dintre vertebrate, pestii sunt cei mai numerosi: majoritatea speciilor de sturioni, scrumbii si gobiide.

Fauna cu origine mediteraneana a patruns in Mare Neagra in cel putin trei etape, ultima incepand cu 7200 de ani in urma. In aceasta categorie se incadreaza majoritatea speciilor de nevertebrate si vertebrate care populeaza azi apele Marii Negre.

Fauna dulcicola cuprinde specii euribionte cum sunt Percaria demidoffi, Acipenser nudiventris si Acipenser guldenstadti, care rezista vine la variatii destul de mari ale salinitatii.

Invadatorii recent. Pe diverse cai, dar mai ales pe carenele navelor si in apele de ballast din tancurile petroliere, in ultimii 100 de ani au fost introduse accidental 21 de specii de animale.

- Din Oceanul Atlantic provin 7 specii, din care 2 sunt crustacee ciripede, 2 sunt meduze, 2 sunt moluste si o specie de ctenofor.

- Din Oceanul Pacific provin gasteropodul Rapana thomasiana si bivalve Cunearca cornea.

- Din Marea Nordului provin 4 specii, dintre care 2 specii de crabi.

Majoritatea acestor specii invadatoare s-au acomodat bine in apele Marii Negre, concurand speciile locale si generand dezechilibre ecologice.

Specii introduse intentionat. In scopuri economice, medicale sau acvaristice au fost introduse intentionat in Marea Neagra 13 specii de crustacei, 1 specie de bivalve si 9 specii de pesti. In scopuri medicale a fost introdus, din Italia, pestele Gambusia affinis in vederea combaterii tantarilor transmitatori ai malariei, stiindu-se ca gambusia este mare consumator al larvelor de tantari. In scopuri acvaristice a fost introdus, din Japonia, pestele Oryzios latipes in Marea Neagră trăiesc circa 1.500 de specii de animale, în special nevertebrate, peşti, delfin şi chiar câteva foci în regiunea capului Caliacra. Din punct de vedere economic, cele mai importante specii de peşti sunt scrumbiile, pălămida, hamsiile, stavrizii şi sturionii: morunul, nisetrul şi păstruga.

Specific stepei sunt rozatoarele: soarecele de stepa, popandaul, harciogul, orbetele si dintre pasari: dropia, prepelita, potarnichea, ca si pescarusii.

Fauna acvatica a Marii Negre este foarte variata fiind reprezentata prin midii, stridii, creveti, crabi, bureti, meduze; dintre mamifere se remarca delfinii. Dintre pesti, reprezentativi sunt: scrumbiile albastre, calcanul, pisica de mare, vulpea de mare, calutul de mare, stavrizii, guvizii, hamsiile, sturionii (cega, nisetrul morunul, pastroga) si rechinii.

2.2 Pestii, pasarile si mamiferele din Marea Neagra

Pestii sunt reprezentati prin 3 specii din clasa Chondrichtyes si 164 de specii din clasa Osteichtyes.

Clasa Chondrichties este reprezentata de rechin, vulpea de mare, si pisica de mare. Rechinul este mai raspandit decat se crede, populand mai ales apele de self si ale bazinului adanc, la adancimi de 20-80 m, apropiindu-se frecvent de tarm.

Cele mai cunoscute, prin valoarea lor economica sunt speciile migratoare anadrome: scrumbia albastra, palamida, stavridul, lufarul, hamsia si chefalul. In larg sunt prezenti tonul si pestele de spada.

Guvizii, blenidele si labridele, pestii neritici, traiesc in regiunile cu substrat pietros, iar limba de mare, cambula, calcanul, aterina, sturionii, in cele cu substrat nisipos.

Sturionii sunt pesti cu scheletul cartilaginous osos, prezenti in apele costiere ale Marii Negre, de unde patrund pe fluvii in perioada reproducerii. Cele patru specii au valoare economica deosebita, atat pentru carnea gustoasa, cat si pentru icrele negre foarte cautate pe pietele de peste: morunul, pastruga, cega si nisetrul. In prezent, populatiile acestor specii sunt din ce in ce mai reduse cantitativ din cauza suprapescuitului si a degradarii biocenozelor bentale unde se hranesc.

In acelasi timp in Marea Neagra exista specii care lipsesc din Marea Mediterana, de exemplu pestii cartilaginosi, multe alte specii de guvizi, scrumbii care, categoric apartin apelor marine cu salinitati scazute si nu fug de apele de rau. In afara de aceasta in Marea Neagra au luat o amploare grupuri unicate de organisme care nu exista in Marea Mediterana si nici in alte mari.

Un peste care apare temporar in apele Marii Negre este anghila, care se reproduce in Marea Sargaselor din Oceanul Atlantic. Larvele si alevinii sunt transportati de Curentul Golfului si Deriva Nord- Atlantica timp de 2-3 ani, ajungand in largul Str. Gibraltar. Anghilele tinere (civelele) trecm prin Str. Gibraltar, in Marea Mediterana, intrand pe raurile care se varsa in aceasta. O parte ajung, prin Marea Egee si Marea Marmara, in Marea Neagra, unde stationeaza, o perioada, in apele litorale. De aici patrund pe Dunare pana in bazinul superior, inclusiv pe raurile Romaniei, unde raman timp de 10-15 ani, pana la maturitatea sexuala, cand incearca sa reface drumul inapoi spre Marea Sargaselor penrtu a depunde icrele. Majoritatea mor in Marea Mediterana si in apele atlantice din fata Str.Gibraltar. Populatia va fi refacuta pe seama anghilelor care au migrat pe raurile americane si care revin, in conditii bune, in Marea Sargaselor.