Fenomene de risc în Munții Retezat

1.Caraterizare generala a Masivului Retezat 1.1. Pozitionare geografica

Masivul se inalta intre doua depresiuni importante, Petrosani si Hateg, si intre doua rauri importante, Raul Mare si Jiul de Vest. Este inconjurat de Muntii Tarcu, Godeanu si Valcan.

Partea cea mai importanta a masivului este alcatuita in principal din roci cristaline si se numeste Retezatul Mare; partea sudica, cu relief dezvoltat si in mase mai importante de calcare, se numeste Retezatul Mic.

Cel mai inalt varf, Peleaga, are 2509 m. Spre Depresiunea Hateg exista un abrupt imens, cu fatete triunghiulare, specifice eroziunii in conditii tectonice favorizante.

Exista doua culmi principale, orientate aproximativ sud-vest nord-est, unite in partea lor centrala.

Culmea nordica porneste din zona Lacului Gura Apelor si este punctata de Varfurile Zlata (2142 m), Sesele (2278), Judele (2334), Bucura (2433), Peleaga (2509), Papusa (2508), Mare (2463), Lancita (2066), Bradet (1861) ,

Culmea sudica, Iorgovanu (2014) - Piule (2080) - Dracsanu (2081) are dimensiuni mai mici si este punctata si de Varfurile Custura (2457), Gruniu (2294), Lazaru (2282), Tulisa (1792). Cel mai reprezentativ varf din zona a dat nume masivului: Retezat (2482 m) .

Caracteristicile Retezatului sunt crestele ascutite, numite atat de sugestiv custuri, si varfurile proeminente despartite de curmaturi situate de obicei cu circa 200 m mai jos.

Pantele repezi ating cu usurinta 30-40 º, dar adesea in versanti apar pereti aproape verticali sau surplombe. Aspectul ruiniform al Retezatului se datoreaza proceselor intense de dezagregare stimulate de conditiile climatice, intre care zapezile abundente, temperaturile scazute si ciclurile inghet-dezghet.

2.1.Fenomene geografice de risc natural 2.1.1 Fenomene de risc geomorfic

Def.

Riscul geomorfic reprezinta ansamblul de amenintari datorate proceselor care conduc la modificarea caracteristicilor suprafetei terestre(Florea, 2003)

Rostogolirile si caderile libere

Rostogolirile sunt procese de miscare a particulelor datorita pierderii echilibrului static.In urma rostogolirilor se formeaza trena de grohotissi conurile de grohotis.

La formarea acestor trene contribuie si materialele rezultate prin cadere libera,particula cu particula,desprinse din partile superioare ale versantului.

Acestea pot reprezenta un risc pentru turistii care nu cunosc bine traseele.