Furtuni de Nisip - Riscuri Climatice

O furtuna de praf sau de nisip este un fenomen meteorologic ce apare atunci cand forta vantului depaseste pragul maxim ce duce la ridicarea prafului si nisipului de pe suprafetele uscate.

Termenul de “furtuna de nisip” este folosit cel mai des in cazul furtunilor din desert, in special in Sahara, unde, pe langa faptul ca vizibilitatea este redusa din cauza particulelor fine de nisip, mai exista si un numar considerabil de particule destul de mari de nisip ce sunt deplasate pe o distanta destul de mica.

Termenul “furtuna de praf” este folosit de cele mai multe ori cand particule foarte fine sunt deplasate pe distante lungi, in special cand furtuna de praf afecteaza zonele urbane.

Unde?

Se formeaza in regiunile desertice putand afecta atat desertul cat si regiunile inconjuratoare lui. Unele dintre ele pot afecta regiuni aflate la sute si chiar mii de kilometri distanta, astfel ca furtunile de nisip din Sahara pot ajunge pana in sudul Greciei si al Italiei, Asia Mica si chiar pana in America centrala.

Alte zone afectate sunt cele din Peninsula Arabica, Asia Centrala (Mongolia, China), Africa (Sahelul, Africa de Sud), America de Nord (California, Texas, Nordul Mexicului), America de Sud (N-E Braziliei) si Australia. Cele mai studiate sunt furtunile din zona Saharei si a Orientului Mijlociu (Iran, Iraq si Arabia Saudita).

Sahara si regiunile uscate din zona Penisulei Arabiei sunt principala sursa de praf din aer, cu unele contributii din Iran si Pakistan, India depoziteaza praf in Marea Arabiei, iar furtunile din China in Oceanul Pacific.

Geneza lor este legata de diferite vanturi puternice si calde ce in miscarea lor antreneaza particule de nisip/praf in aer.

In Africa aceste vanturi poarta denumirea de Haboob sau Simun.

In Iraq ele apar la tranzitia dintre iarna si primavara fiind aduse de puternicul vant Shamal.

De cele mai multe ori aceste vanturi sunt asociate fronturilor reci de origine mediteraneeana (sarace foarte mult in umezeala) ce traverseaza in acea perioada regiunea. Violenta acestui vant este datorata “ciocnirii” a doua sisteme meteorologice majore: curentul-jet subtropical, ce sufla din spre sud, poate intalni deasupra Arabiei Saudite o masa de aer polara ce avanseaza din spre nordul Europei, rezultand o destabilizare puternica a vremii in perioada dintre iarna si primavara.

Marimea particulelor de nisip ridicate depinde de mai multi factori:

- Viteza pe verticala a curentului de aer

- Cantitatea de precipitatii.Daca se intampla sa cada chiar si o infima cantitate de precipitatii in zona, masa nisipului dizlocat va fi considerabil micsorata

- Factorul uman, agricultura excesiva ajutand la amplificarea fenomenului.

Mărimea granulelor

-Nisip dur (grosier) 0,63 - 2,0 mm

-Nisip mijlociu (mediu) 0,20 - 0,63 mm

-Nisip fin 0,063 - 0,20 mm

După structură nisipurile pot fi:

-nisipuri coraligene prezente pe atoli (insulele de corali) bogate în carbonat de calciu (CaCO3)

-nisipuri provenite din scoici bogate de asemenea în carbonat de calciu

-nisipuri bogate în olivină prezente pe plajele din Hawaii

-nisipuri vulcanice provenite din roci vulcanice ca bazalt, sau cenușă vulcanică (rezultată din erupții).