Geografia Asezarilor Rurale - Județul Vaslui

Capitolul 1: Repartiţia aşezărilor rurale în judeţul Vaslui

1. Dispersia tramei rurale în judeţul Vaslui

Trama rurală specifică judeţului Vaslui este dispusă uniform ocupând într-un mod eficient spaţiul disponibil neexistând forme de relief care să constituie anumite obstacole în cadrul repartiţiei aşezărilor rurale, teritoriul putând fi organizat sub forma modelului lui Cristhaller. Cele mai mari valori ale tramei rurale de 26.28 şi 32.38 se înregistrează în comunele Puieşti, Coroieşti, Ghergheşti,Poieneşti etc din Colinele Tutovei situate în apropierea râului Siret, în comunele din sud-estul până în zona nord-estică de-a lungul reţelei hidrografice a râului Bârlad :Epureni, Găgeşti, Vutcani, Dimitrie-Cantemir, Hoceni, Creteşti, Tătărani. Aceste zone se evidenţiază prin existenţa numeroaselor terenuri agricole, majoritatea populaţiei ocupându-se cu creşterea animalelor, aşezările fiind constituite sub formă de sate sau cătune. De asemenea în aceste zone nivelul economic este unul scăzut, majoritatea veniturilor rezultând în urma vânzării de carne, lapte, ouă, cereale etc. În aceste zone infrastructura e slab dezvoltată,predominând sectorul primar, serviciile nesatisfăcând în totalitate cerinţele populaţiei. De asemenea în aceste comune populaţia este în general îmbătrânită, tinerii din unele comune emigrând în alte judeţe sau chiar în alte ţări pentru căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite.

Valorile scăzute de 7.21 respectiv 18.38 ale dispersiei tramei rurale se înregistrează în Municipiul Huşi şi Bârlad , în principalele oraşe: Vaslui, Negreşti acolo unde infrastructura este mai dezvoltată influenţând şi comunele din preajma acestora.

În concluzie, privind în ansamblu această cartogramă, se deduce faptul că mediul rural domină acest judeţ, prin urmare valoarea tramei rurale este una semnificativă demonstrând faptul că un rol important în cadrul economiei îl deţine agricultura.

Capitolul 2: Aspecte de microdemografie

1. Distribuţia indicelui de fertilitate în judeţul Vaslui.

Din cartograma alăturată se observă valori mari ale indicelui de fertilitate, de unde deducem faptul că natalitatea este semnificativa. Comunele în care se înregistrează valori maxime ale fertilităţii de 130-148 sunt cele din nord, nord-vestul judeţului Vaslui :Pogana, Puieşti, Voineşti, Dragomireşti, Pungeşti, Oseşti, Rafaila, Gârceni, Băceşti, Dumeşti, Todireşti şi izolat în comune precum Boteş, Tătărani, Găgeşti. Aceste valori se înregistrează fie datorită existenţei unor populaţii de etnie rromă cu un comportament pro natalist cum este cazul comunei Băceşti , fie datorită nivelului financiar redus şi a mortalităţii infantile ridicate care îndeamnă populaţiile respective să facă un număr cat mai ridicat de copii pentru a-si asigura descendenţa sau datorită apropierii faţă de un judeţ mai dezvoltat care le pune la dispoziţie o infrastructură şi servicii mult mai eficiente faţă de cele ale judeţului Vaslui.

Valorile reduse de 55-75 se înregistrează în majoritatea comunelor din sud, sud-est, sud-vestul judeţului (Măluşteni, Vinderei, Zorleni, Epureni, oraşul Murgeni, Blăgeşti, Falciu, Berezeni, Vetrişoaia etc), dar şi în unele comune din Colinele Tutovei (Iana, Ibăneşti, Ghergheşti, Poieneşti) sau din nord-estul judeţului (Arsura, Duda-Epureni, Creteşti) unde cauzele sunt determinate de populaţia în general îmbătrânită, în special a celei de sex feminin ,de situaţia financiară care nu permite întemeierea unei familii numeroase, aceasta conducând totodată la deplasări în masă a populaţiei din unele comune, a discrepanţelor existente între sexe sau a serviciilor medicale neadecvate care conduc la creşterea mortalităţii infantile descurajând astfel populaţia de a-şi mai întemeia familii numeroase.

În concluzie judeţul Vaslui are un indice de fertilitate ridicat , valorile mari fiind menţinute în general de către etnia rromă; un rol aparte îl au şi problemele cu privire la descendenţa familială, dar şi existenţa în apropierea comunei respective a unui judeţ cu o infrastructură mult mai dezvoltată care permite naveta populaţiilor şi asigurarea unui trai decent care atrage dupa sine şi întemeierea unei familii mai numeroase prin urmare creşterea natalităţii şi totodată a indicelui de fertilitate.