Geografia Greciei - analiza indicatorilor de mediu

1.INTRODUCERE

1.1.Aşezare geografică

Grecia este localizata în sud-estul Europei, în Peninsula Balcanică.

Se învecinează la nord cu Bulgaria, cu Rep. Macedonia şi Albania, la est cu Turcia şi Marea Egee, la vest cu Marea Ionică, iar la sud cu Marea Mediterană.

Se află cuprinsă aprox. între paralele de 35°00′N şi 42°00′N şi între meridianele de 19°00′E şi 28°30′E.

Acest stat are o localizare strategică, dominând Marea Egee şi drumul sudic către strâmtorile turceşti.

Este o ţară peninsulară, cu un arhipelag de aproximativ 3 000 de insule.

Poate fi împărţită în trei zone geografice principale: continetul, insulele şi bazinul Egeei.

1.2.Date generale

Grecia este formată dintr-o parte continentală cu numeroase golfuri şi peninsule (Peloponezul- peninsulă legată de continent prin istmul Corint) şi o parte insulară (aprox. 3 000 de insule în Marea Egee, Ionică şi Mediterană). Insulele cele mai importante sunt :Creta, Rodos, Corfu şi grupele Dodecaneze şi Ciclade. Grecia are aproximativ 15 000 km de coastă.

Aproximativ 80% din teritoriul ţării este muntos sau deluros, lucru care face Grecia una dintre cele mai muntoase ţări din Europa.

Clima Greciei se împarte în trei categorii: climă mediteraneană, cu ierni blânde, umede, şi veri călduroase, secetoase, climă alpină în special în Grecia occidentală si climă temperată în Macedonia centrală şi estică, precum şi în Tracia- cu ierni umede şi geroase şi veri secetoase şi călduroase.

1.3.Date demografice

Populatia totala:10.760,136 (2011)- locul 76 la nivel mondial.. Structura pe varste: 0-14 ani: 14.2% ;15-64 ani: 66.2% ; peste 65 ani: 19.6% (2011). Varsta medie: 42.5 ani: la barbati- 41.4 ani,iar la femei- 43.6 ani(2011). Rata de crestere demografica:0.083% (2011)-locul 186 la nivel mondial. Rata natalitatii:9.21 nou-născuţi/1,000 locuitori (2011)-locul 207 la nivel mondial. Rata mortalitatii:10.7 morţi/1,000 locuitori (2011)-locul 44 la nivel mondial.

Rata emigratiei:2.32 emigranţi/1,000 locuitori (2011)-locul 37 la nivel mondial.

Urbanizare: Populatia urbana- 61% din populaţia totală (2011), rata urbanizarii: 0.6%-ritmul anual de creştere (2010-2015). Principalele orase dupa nr. de locuitori: Atena- 3.252 mil.loc.; Thessaloniki-834,000 loc.(2009). Speranta medie de viata la nastere:79.92 ani : la barbati-77,36 ani, iar la femei-82,65 ani (2011)-locul 30 la nivel mondial. Rata fertilitatii :1.38 copii născuţi/femeie (2011)- locul 204 la nivel mondial. Nationalitate:greacă. Grupuri etnice:greci-93%, alte grupuri(cetăţenii străini)- 7% (recensământ 2001). Religii:ortodoxă-greaca-98% ,musulmană-1.3 %, altele-0.7%. Limba:greaca (oficială)-99 %, altele -1% (inclusiv Engleza şi Franceza).

2.POLUAREA ATMOSFERICA

2.2.Indicator 1- Surse de poluare atmosferica (din transport)

Două tipuri principale de poluare a aerului sunt recunoscute: primul este caracterizat prin concentrații mari de particule,iar al doilea tip:smogul fotochimic este legat de un exces de oxizi de azot, hidrocarburi, monoxid de carbon (poluanți primari), ozon și nitrați organici (poluanți secundari); smogul fotochimic rezulta dintr-o serie de reacții chimice conduse de lumina soarelui.

Mai multe măsuri au fost luate sau sunt în proces de implementare, într-un efort de a îmbunătăți condițiile existente privind calitatea aerului.Un plan de pensionare pentru vehiculele vechi a fost introdus în 1991,într-un efort de a reînnoi flota de vehicule cu motor cu mașini noi, echipate cu convertoare catalitice.Măsura a fost de acoperire la nivel național, a durat timp de doi ani (1991-1992) și a dus la retragerea a 260.000 de mașini vechi în Grecia, dintre care 150.000 de masini doar din Atena.

A fost initiat si un proiect pt. înlocuirea completă a vechilor autobuze cu altele noi, dotate cu dispozitive anti-poluareDin 1995, in eventualitatea in care condițiile meteorologice din următoarea zi pot duce la concentrarea poluării, în centrul Atenei este aplicată interzicerea completă a traficului.Într-un efort de a reduce traficul, programul de lucru al angajaților publici și privați au fost modificate în timpul lunilor de vară intre 1994-1996.

Au fost introduse o serie de măsuri semnificative de îmbunătățire a calității aerului în 1994 si 1995-în special: conținutul de sulf din combustibilii grei s-a redus de la 0,3% în greutate până la 0,2%, de la 1/1/1995-conținutul de sulf din benzina fara plumb a fost redus de la 0,10% în greutate până la 0,05%, iar conținutul de benzen în benzină a fost redus de la 5% per volum până la 4%.(fig.1)

Ca urmare a practicilor de reducere a emisiilor-nivelul dioxidului de sulf si de azot,fumului și ozonului prezinta o scădere treptată în ultimii ani.

Se anticipează că finalizarea lucrărilor majore de infrastructură în Atena (ex: metroul, drumurile periferice, introducerea gazelor naturale, înlocuirea autobuzelor,etc.) va reduce până la o măsură considerabilă nivelurile actuale de poluare atmosferică.

2.2.Indicator 2-Emisia principalilor poluanti atmosferici

Profilul global al Greciei in ce priveste Emisia gazelor cu efect de seră arată clar faptul ca sectorul energetic domina aceste emisii, cu CO2 drept principalul gaz cu efect de sera.

În 1990, CO2 a reprezentat 76% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera, urmat de N2O (13%) și CH4 (8%).Un model similar a fost raportat în 2002, când proporția de CO2 a fost de 78%, urmat de N2O (10%) și CH4 (8%). Emisiile totale de gaze cu efect de sera au crescut cu 26%, între 1990 și 2002.

Acest lucru a fost atribuit în principal emisiilor de CO2, care au crescut cu 27% în această perioadă. Emisiile de CH4, de asemenea, au crescut cu 27%, în timp ce emisiile de N2O au scăzut cu 1%.O mare parte a acestor creșteri a avut loc în per. 1995-2002. Emisiile de gaze fluorurate au reprezentat aproximativ 1% din emisiile totale de gaze cu efect de sera în 1990 și 3% în 2002 (fig.1).

Dioxidul de carbon:

Emisii totale de CO2 din Grecia au fost 105,504 Gg în 2002. Principalii producători de emisii au fost:industriile energetice-52% din emisiile totale de CO2, urmate de transporturi-19%, consumul de energie în alte sectoare-12%, consumul de energie în industrie-10% și procesele industriale-7%.

Tendința emisiilor de CO2 între 1990-2002 a crescut în mod constant în linii mari-urmarind tendința emisiilor de CO2 din industriile energetice,creșterea accelerata a PIB și a consumului de energie (cu o stagnare în anii 1999 și 2002, din cauza stabilitatii sau a scaderii producției de energie pe bază de carbuni.)

Între 1990-2002, CO2 din industriile energetice a crescut cu 27% (11807 Gg),determinată în principal de o creștere de 55% a producției de energie; aproximativ două treimi din energia electrică a fost produsă din lignit intern. Tendința emisiilor de CO2 provenite din arderea combustibilului, de asemenea, a arătat creșteri notabile în materie de transport (+ 32% sau 4943 Gg) și utilizarea energiei în alte sectoare, de ex.cel al serviciilor (+53%, adica 4,239 Gg).

Metan: Emisiile de CH4 s-au ridicat la 11.440 Gg CO2 echivalent în 2002.Eliminarea deșeurilor solide pe teren-46% și fermentația enterică-26% au avut cea mai mare pondere.In ce priveste per. 1990-2002, emisiile totale de CH4 au crescut constant cu 27%, în principiu datorită creșterii emisiilor de eliminare a deșeurilor solide pe teren (+ 88%).

Oxidul de azot: Emisiile de N2O au ajuns la circa 14.000 Gg CO2 echivalent în 2002. Sursele majore au fost emisiile provenite din solurile agricole-63% și arderea combustibilului 28%.

Din 1990 până în 2002, emisiile totale de N2O au scăzut cu 1%. Principalele reduceri au fost raportate pt. industria chimica (- 147 Gg), cât și pt. solurile agricole (-915 gg), în timp ce creșteri au fost raportate pt.industriile energetice (+427Gg), de transport (+282 Gg) si utilizarea energiei în alte sectoare (+165 Gg).Principalul motiv al scăderii emisiilor de N2O din solurile agricole a fost scăderea cu 25% a cantității de azot din îngrășămintele sintetice și gunoiul de grajd.

Gaze fluorurate: Emisiile de gaze fluorurate au crescut cu 243%, între 1990-2002, atunci când acestea reprezentau încă mai puțin de 3% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera.

Emisiile de hidrofluorcarboni (HFC) au crescut în mod special, cu 328% din 1990 până in 2002.

Emisiile de perfluorocarburi (PFC) provenite din producția de metal, au scăzut cu 66%, în per. 1990-2002.

2.3.Indicator 3-Gestionarea deseurilor municipale solide

Gestionarea deșeurilor a fost recunoscută drept una dintre cele mai presante probleme din Grecia-care suferă de un nivel scăzut de organizare,bazându-se -până la sfârșitul secolului trecut-în principal pe depozite de deșeuri semi-controlate.Cu toate acestea, in ultimele doua decade, gestionarea acestor deseuri a fost actualizata.

Deși este considerata,inca, o problemă majoră, progresul a fost din ce în ce mai bine observat,gestionarea deșeurilor solide în Grecia devenind o activitate bine structurată, organizată și responsabilă față de mediu, cu obiective specifice, mai ales în zonele urbane.

Generarea de deseuri municipale solide in Grecia a crescut in mod constant din 2001,cu aprox. 75.000 de tone mai mult în fiecare an-adica ~1,5% pe an până în 2009.Intre 2009-2010,cresterea a fost mai moderata-de doar 21.000 de tone (figura de mai jos).

În ciuda recesiunii economice și criza financiară ulterioară din Grecia, nivelul de generare a deseurilor municipale solide continuat să crească. Există o creștere lentă, dar progresivă de-a lungul anilor de la 416 kg./cap.loc.in anul 2001 la 457 kg./cap.loc. in 2010.

Datele pentru anul 2010 sunt o estimare a Eurostat, menținând aceeași valoare ca în 2009, ceea ce denotă o tendință de stabilizare în generarea de deșeuri municipale solide pe cap de locuitor.

Grecia se numără printre țările din Uniunea Europeană care încă mențin rate ridicate de depozitare a deșeurilor.

Cantitatea de deșeuri municipale solide depozitata în 2010 a fost de 4,2 mil.tone-echivalentul a 81% din totalul cantitatii generate.

Deși cantitatea de deșeuri municipale solide care merg la groapa de gunoi a rămas relativ stabilă în ultimii 10 de ani-aprox. 4,3 mil. tone,ponderea depozitului de deșeuri a scăzut cu 10% in per. 2001-2010,de la 91% la 81%.

Această tendință poate fi atribuită reciclarii, care a căpătat o importanță crescută în gestionarea deșeurilor din Grecia, în ultimii ani, mai ales după 2007-când reciclarea a atins 20% din totalul deșeurilor municipale solide generate.