Geografia Modului de Trai – Parte Componenta a Geografiei Populatiei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Geografia Modului de Trai – Parte Componenta a Geografiei Populatiei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 43 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bejan Iurie, dr., lect. sup. univ.

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

Capitolul I. Evoluţia conceptului „mod de trai” - abordare teoretică 3-17
Capitolul II. Cuantificarea modului de trai în context interdisciplinar 18- 28
Capitolul III. Baza informaţională şi metode de studiere a modului de trai al populaţiei 29-40
Bibliografie 41-44

Extras din document

Capitolul I. Evoluţia conceptului „mod de trai" - abordare teoretică

Modernizarea tuturor sferelor vieţii în etapa contemporană, dezvoltarea principiilor democratice în condiţiile unor transformări profunde ce au loc, practic, în toate statele lumii, scot în evidenţă un şir de probleme ale societăţii umane. În condiţiile intensificării cercetărilor asupra multiplelor probleme cu care se confruntă umanitatea, creşte actualitatea dezvoltării domeniilor ştiinţifice ce au drept obiect de studiu populaţia, în toate manifestările ei. Geografia se înscrie printre acestea, iar studiul geografic al modului de trai al populaţiei, care reprezintă o direcţie relativ nouă, îşi poate aduce contribuţia sa în rezolvarea acestora.

Potenţialul uman, sau în expresie geografică, populaţia unui teritoriu, reprezintă, în orice societate, principala sursă şi resursă de dezvoltare şi creştere economică. Punerea în valoare a acestui potenţial reprezintă unul din principalele obiective pentru statele lumii. Progresul economic, în ţările dezvoltate ale lumii, s-a datorat, în primul rând, valorificării eficiente a acestui potenţial. Cercul specialiştilor, care studiază diferite aspecte ale populaţiei, se lărgeşte continuu. Interesul cercetătorilor ştiinţifici asupra diverselor manifestări ale populaţiei este firesc, deoarece toate fenomenele şi procesele cu caracter economic, politic, social, cultural şi de altă natură sunt dirijate de către Om şi pentru Om. O contribuţie esenţială asupra studiului populaţiei o are şi geografia, populaţia fiind considerată parte componentă a mediului geografic. Cunoaşterea populaţiei, din punct de vedere geografic, presupune şi studierea modului de trai al acesteia. Nu poate fi conceput un studiu asupra unei grupări umane fără a nu se ţine seama de elementele modului de trai [1, p. 15]. Populaţia, în toate perioadele de dezvoltare ale omenirii, a fost şi rămâne unul din principalele obiecte de studiu ale geografiei. Definirea obiectului de studiu al geografiei, în general, şi al celei umane (sociale, culturale), în particular, a fost una dintre cele mai dificile probleme, deoarece, în calitate de obiect de studiu, pot fi incluse atât fenomenele teritorial-naturale, cât şi cele social-teritoriale care se deosebesc după legităţile sale de dezvoltare. Particularitatea geografiei ca ştiinţă este că ea ocupă un loc intermediar între ştiinţele naturale şi cele sociale. În determinarea rolului sociogeografiei, apărută la conexiunea dintre ştiinţele sociale şi geografice, un rol important îl deţine integrarea, pe de o parte, şi diferenţierea, pe de altă parte, a acestor două ştiinţe. Conform savantului Mereste I., sociogeografia, în egală măsură, se referă la geografie şi sociologie, iar integrarea-sinteză dintre geografie şi sociologie are loc din considerentele suprapunerii obiectului de studiu: sistemul „populaţie (societate) - mediu înconjurător"; comportamentul populaţiei în mediul înconjurător şi modul de trai al acesteia [2, p. 158].

În concepţia fundamentală a geografiei contemporane, se relevă din ce în ce mai mult aspectul social. Geografia umană (socială) studiază procesele şi fenomenele spaţiale ale societăţii, formele de organizare a vieţii oamenilor şi producţiei sociale de pe poziţia omului - condiţiilor de muncă, trai, odihnă, dezvoltarea personalităţii şi reproducerea vieţii. În ansamblu, geografia umană analizează aspectul teritorial al comportamentului uman, dând explicaţie acestui comportament, prognozând modificările acestuia. În viziunea lui V.P. Maxakovski: „Geografia umană studiază totalitatea problemelor sociale, în manifestarea lor spaţială, în care se include organizarea teritorială a vieţii sociale, particularităţile modului de viaţă, calitatea vieţii" [3, p. 34]. Geografia populaţiei, ca parte componentă a geografiei umane, are legături reciproce cu alte domenii ştiinţifice, care studiază diferite aspecte ale populaţiei. Printre acestea se înscriu demografia, sociologia, etnologia etc. La intersecţia geografiei populaţiei cu direcţiile implicate, se formează subramuri noi ştiinţifice, ca etnodemografia, geodemografia ş. a.

Fisiere in arhiva (1):

  • Geografia Modului de Trai - Parte Componenta a Geografiei Populatiei.doc

Alte informatii

ACDEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI Catedra „Geografie şi economia mediului”