Geografia Resurselor Agroturistice Buzau

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Geografia Resurselor Agroturistice Buzau.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

Analizati din punct de vedere al resurselor turistice judetul BUZAU.
I.Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism din judetul Buzau
1.Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei 3
2.Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric a zonei 5
3.Analiza infrastructurii turistice a zonei 7
4.Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei 8
5.Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul turistic national si european 10
II.Realizarea unui pliant de prezentare a judetului Buzau
III.Bibliografie 13

Extras din document

1.Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei

1.1.Poziţia geografica

Judeţul Buzău este situat in partea de sud-est a ţării si se învecinează cu judeţele Braşov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa si Ilfov la sud, Prahova la vest. Buzaul ocu¬pa cea mai mare partea bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, cu¬prinzând toate formele de relief: munţi in partea de nord, câmpie la sud, iar intre acestea aflandu-se zona colinara subcarpatica.

1.2.Relieful

Zona de munte, este formata din munţii Buzăului si Vran-cei, componenţi ai Carpatilor de Curbura. Munţii Buzăului, aflaţi in cea mai mare parte pe teritoriul judeţului, sunt constituiţi din cinci masive: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu.

Zona de deal, este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzăului, fiind formata dintr-o succesiune de dealuri si depresiuni, iar altitu¬dinea culmilor variază intre 400 si 800 m.

Zona de câmpie. Cuprinde terenul dintre 40 si 100 m altitudine. Trecerea de la zona deluroasa se face lent la est de Buzău si brusc la vest de acest rau. Pe un fundament dur,ce se găseşte mai ales in zonele inalte, s-au depus,d-ea lungul timpului,sedimente aduse de ape: bolovanis, pietriş, argile, mame, nisip, precum si loessul transportat de vânt sau cernoziomul provenit din putrezirea plantelor si animalelor in amestec cu loessul.In judeţul Buzău, zona de câmpie se subdivide in patru unităţi principale:Câmpia Gherghitei, Câmpia Bărăganului, Câmpia Buzau-Calmatui, Câmpia Râmnicului.

1.3.Clima

Este temperat continentală la fel ca în toată ţara, diferenţiată în funcţie de relief (predominând crivăţul, în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenţează clima judeţului). Temperaturile medii variază între 12 grade Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se înregistrează în iulie, până la 37 grade Celsius, în timp ce temperaturile minine se înregistrează în februarie - 26 grade Celsius. Media anuală a precipitaţiilor este între 400 mm şi 500 mm.

1.4.Hidrografie

Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura Carpaţilor.Apele curgatoare si lacurile demne de mentionat sunt:

• "Lacul Vulturilor" sau "Lacul fara fund" - periglaciar, impresionant prin situarea sa la mare altitudine

• Lacurile Joseni, Policiori, de pe Grabicina, care s-au format ca urmare a alunecarilor de teren;

• Lacul Talharilor de pe Valea Hansaru, Lacul Casoca - formate prin bararea cursului unei ape curgatoare, prin alunecarile de teren ( baraj natural);

Limanele fluviatile se afla pe malul stang al raului Buzau la Balta Alba ( cu apa salmastra si mal cu o mare valoare terapeutica ) si AMARA ( lac cu apa dulce fiind alimentat de un parau si un canal din Buzau).

1.5.Atractii turistice

Resurse turistice naturale :

-"Focurile Vii" de la Berca - flacari albastrii ce ies din crapaturile adanci ale solului;

- Plaiul Nucului si Lacul Mociaru din comuna Lopatari;

- Vulcanii Noroiosi sau Pâclele Mari ( comuna Scortoasa ) si Mici (comuna Berca);

- rezervatiile forestiere de la Penteleu, Frasinu ( 158 ha) si Spataru;

- Padurea Viforata ( 192,9 ha)

- Padurea de la Valeanca ( stejari seculari cu dimensiuni impresionante);

- Padurea de stejar brumariu de la Bradeanu;

- Coltii Babei – o zona din masivul Siriu, cu aspect alpin, populata cu capre negre;

- Padurea Crivineni ( comuna Patarlagele), Padurea cu tisa ( comuna Chiojdu), Dealul cu Lilieci ( comuna Cernatesti);

- rezervatia geologica si paleontologica de la Badila, cunoscuta si sub numele de "Sarea lui Buzau";

- rezervatia naturala Meledic;

- Grupurile de lacuri de la Joseni, Policiori, de pe Valea Grabicina, de la Meledic(unic în lume, cu apa dulce si asezat pe un masiv de sare, formate in urma dizolvarii si tasarii – lacuri carstasaline), Odaile, precum si cele de la Amara si Balta Alba, recunoscute pentru valoarea terapeutica a namolurilor

- Pestera Sase Iezi se afla in subteranul lacului Meledic si este cea mai lunga pestera de sare din lume (1337 m), pestera cu trei intrari, a doua din lume ca raritate, si o salba de alte 23 de pesteri mai mici.

- Sraturile de la Costesti ( plante terestre halofile)

- Grunjul – monolit de marne albe cineretice din comuna Manzalesti;

- Blocurile de calcare de la Badila ( aproximativ 40 la numar) – comuna Viperesti.

Fisiere in arhiva (1):

  • Geografia Resurselor Agroturistice Buzau.doc