Geografie economică

1. Evolutia hartii politice a lumii

1.1. Statul

Harta politica a lumii este rezultatul final a unui proces istoric de formare si evolutie a fenomenului politic. De-a lungul secolelor, ea a cunoscut permanente schimbari, care s-au succedat fara intrerupere, o data cu formarea statelor si pana in zilele noastre. Pentru a ajunge sa cunoastem harta politica, trebuie sa intelegem si sa analizam mai intai intregul lant evolutiv al modificarilor ce au avut loc si au premers actualei situatii.

Suveranitatea teritorială este un principiu de drept internaţional care defineşte caracterul exclusiv al exercitării suveranităţii de către un stat asupra teritoriului pe care este constituit. Suveranitatea teritorială cuprinzând ansamblul drepturilor suverane ale unui stat asupra teritoriului său este parte integrantă a suveranităţii şi îşi găseşte aplicarea în limitele frontierelor statului respectiv, reglementând situaţia persoanelor şi bunurile aflate pe acest teritoriu.

Suveranitatea teritorială presupune, în special, respectarea teritoriului fiecărui stat, acesta neputând face obiectul unei ocupaţii militare, al unei dobândiri de către alt stat prin forţă sau ameninţarea cu forţa. Potrivit normelor dreptului internaţional contemporan, fiecare stat are obligaţia de a se abţine de la orice acţiune având ca scop distrugerea unităţii naţionale şi integrităţii teritoriale a altui stat. Este interzisă, de asemenea, dezmembrarea sau ameninţarea cu dezmembrarea a unităţii politice sau integrităţii teritoriale a unui stat.

Teritoriu – spatiu de intindere limitata (platou continental, l teritoriu terestru, aerian, ape teritoriale);

STATUL Populatie (stabila, numeroasa, organizata)

Sistem politic

1.Teritoriul de stat este spaţiul geografic alcãtuit din sol, subsol, ape precum şi din coloana aerianã de deasupra solului şi apelor asupra cãruia un stat îşi exercitã suveranitatea sa exclusivã şi deplinã.

Asupra întregului sãu teritoriu, statul exercitã o autoritate manifestatã sub trei aspecte generale:

a)Plenitudine – Prin aceasta înţelegem cã Statul îşi exercitã funcţiile sale în toatã plenitudinea lor pe teritoriul sãu. (ex.: statul, prin organismele sale specializate, legifereazã, organizeazã administraţia localã, stabileşte instanţele de judecatã, organizeazã armata şi forţele de poliţie ş.a.)

b) Exclusivitatea - Este general admis cã pe teritoriul sãu, statul exercitã singur şi în mod liber întreaga sa autoritate, fiind exclusã aşadar, intervenţia sau amestecul altui stat.

c) Aspectul opozabilitãţii este conferit, în primul rând de legitimitatea şi recunoaşterea internaţionalã a constituirii unui stat pe un anumit teritoriu. Cu alte cuvinte, un teritoriu poate aparţine unui stat doar în mod legitim şi legal. Teritoriul este indivizibil şi inalienabil.

2.Populaţia unui stat este formatã din cetãţeni şi persoane fãrã cetãţenie. Cetãţeanul este individul legat de stat printr-o "legãturã juridicã" denumitã "cetãţenie", care presupune un complex de drepturi şi obligaţii între cetãţean şi stat specifice acestei calitãţi. Spre exemplu, dreptul la vot şi dreptul de a fi ales sunt exclusiv ale celui care are calitatea de cetãţean. Strãinul este cetãţean al altui stat şi rãmâne supus acestuia din punct de vedere al îndatoririlor cetãţeneşti. In categoria de strãin intrã şi persoanele fãrã cetãţenie (apatrizii). Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Cetãţeanul român nu poate fi extrãdat sau expulzat din România, prevedere care se gãseşte în mod corespunzãtor şi în constituţiile altor ţãri şi în convenţiile internaţionale.

Prezenţa unei comunitãţi de strãini într-un stat ridicã probleme multiple de ordin economic, financiar, politic, social, cultural, religios etc.

Elementele naţiunii sunt: rasa; limba; religia; tradiţiile istorice; interesele materiale şi culturale, situaţia geograficã. Datoritã unor împrejurãri speciale nu întotdeauna aceste elemente pot fi întrunite şi totuşi, naţiunea nu este afectatã.

Statul multinaţional este statul a cãrui populaţie este formatã din diferite rase sau naţionalitãţi, vorbind limbi diferite şi având culturi şi un trecut istoric diferit.

3.Puterea politicã suveranã este un alt element al Statului şi aceasta înseamnã cã Statul nu este supus nici unei autoritãţi atât în cadrul intern cât şi pe plan extern, el deţinând în mod exclusiv puterea de stat.

Unul din atributele esenţiale ale statului îl constituie dreptul sãu inalienabil de legiferare în mod liber fãrã nici o imixtiune din partea altui stat, organizarea şi funcţionarea sistemului politic, raporturile societate - stat - cetãţean, raporturile personale şi patrimoniale între indivizi etc., prin intermediul normelor juridice.