Geografie rurală și agroturism - agroturismul în Județul Suceava

1. INTRODUCERE

După anii ‘60, omenirea a început să fie tot mai preocupată de destinaţia vacanţelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activităţi economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinţe de petrecere - tot mai fracventă - a vacanţelor în mijlocul naturii, din ce în ce mai mulţi turişti şi-au dorit petrecerea clipelor de relaxare în mediul rural.

Turiştii preferă să călătorească şi să cunoască locuri noi tocmai din dorinţa de refulare din cotidian, dintr-o lume sortită industrializării şi urbanizării, monotonă şi stresantă. Gradual, locaţiile cu specific rustic şi/sau tradiţional câştigă teren, în dauna vechilor centre turistice.

Agroturismul reprezintă o formă de manifestare a turismului rural-etnografic în care persoana sau grupul care se deplasează se cazează şi îşi desfăşoară activităţile într-un cadru natural, în mediul rural. Este un turism la fermă ce presupune implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii şi activităţi (masă, cazare, interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba acesteia specificul. Oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască condiţiile de viaţă şi cultură ale celorlalţi.

Agroturismul în judeţul Suceava deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor.

2. DELIMITAREA REGIUNII

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a ţării într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central şi nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită. Se recomandă ca o zonă turistică importantă a ţării.

Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea, densitatea şi valoarea monumentelor de cult şi arhitectură, prin rezervaţii naturale şi zone etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial.

Cadrul natural deosebit şi patrimoniul cultural recomandă Suceava ca o destinaţie turistică importantă pentru N-E României.

3. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

Judeţul Suceava este situat în nordul Moldovei, în bazinele superioare al râurilor Bistriţa şi Siret.

Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate, lunci, fiind format în principal din zona montană a Obcinilor Bucovinei din cuprinsul Carpaţilor Orientali (cca. 60% din suprafaţă) şi Podişul Moldovei.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE).

Lacurile sunt puţine şi în mare parte amenajate în scop piscicol.

Clima este temperat continentală cu diferenţieri mari între vară şi iarnă. Iernile sunt deosebit de reci şi cu cantităţi mari de zapadă, iar verile sunt mai răcoroase. Temperaturile medii anuale variază între 0 grade pe culmile munţilor şi 8 grade în Podişul Sucevei.

4. POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI SUCEAVA

Datorită frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor, zonei montane, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, judeţul Suceava deţine un potenţial turistic ridicat.

4.1. Potenţialul turistic natural

Judeţul Suceava se bucură de un potenţial turistic capabil să satisfacă exigenţele tuturor categoriilor de turişti.

Pe teritoriul judeţului Suceava există două parcuri naţionale (Rodna şi Călimani) şi 22 rezervaţii naturale. Rezervaţiile din judeţul Suceava se caracterizeazã printr-o mare diversitate floristică, faunistică şi peisagistică, determinată de răspândirea geografică a acestora din zona alpină până în cea de şes. Dintre acestea amintim: rezervaţiile Pietrele Doamnei şi Codrii Seculari Slătioara, rezervaţia 12 Apostoli, rezervaţia Cheile Zugrenilor, salina Cacica, rezervaţia Poiana Stampei ce găzduieşte o plantă carnivoră, unică în lume – „Roua cerului”, rezervaţia Cheia Moara Dracului etc.

Fondul turistic natural este atât de variat încât se poate afirma, fără nici o exagerare, că întreaga regiune constituie un adevărat monument al naturii.

4.2. Potenţialul turistic antropic

Este atât de bogat încât şi singur ar putea susţine o activitate turistică de proporţii.

Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului Suceava se caracterizează prin varietatea, densitatea şi valoarea monumentelor de cult şi arhitectură, prin rezervaţii naturale deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial.

Dintre aceste monumente la loc de frunte sunt situate ctitoriile de la Humor, Voroneţ, Moldoviţa şi Suceviţa, care împreună cu Arbore (din podişul Sucevei) sunt apreciate între cele mai desăvârşite întruchipări ale artei populare europene şi incluse de UNESCO între capodoperele artistice universale

Valoarea ecologică şi ospitalitatea proverbială a oamenilor creează condiţii bune să integreze judeţul Suceava în valorile montane ale lumii.

5. AGROTURISMUL ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

5.1. Caracteristici generale

Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul zonelor vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor.

Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi. Dintre cei mai importanţi factori am putea aminti: calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice de factură religioasă. La acestea se adaugă calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatură fiind definitorie pentru bucovineni.