Geografie Umana Generala - Monografia Brailei

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Geografie Umana Generala - Monografia Brailei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 39 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: DRÃGHICI CRISTIAN

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

Capitolul 1 – Prezentare generala 2
Capitolul 2 – Cadrul natural 2
2.1. Principalele unitati de relief 3
2.2. Clima 4
2.3 Reteaua hidrografica 4
2.4. Solurile 5
2.5. Fauna si flora 5
2.6. Resursele naturale 6
Capitolul 3 – Caracterizare istorico – geografica 7
3.1. Începuturile unui oras cu nume misterios 9
3.2. Evenimente in premiera nationala la Brăila 9
Capitolul 4 – Caracteristici demografice 10
4.1. Evolutia numerica a populatiei 10
4.2. Miscarea naturala 12
4.3. Mobilitatea teritoriala a populatiei 13
4.4. Structura populatiei 13
4.4.1 Structura populatiei active 13
4.4.2. Structura populatiei pe grupe de vârsta si sexe 13
4.4.3 Repartizarea populatiei după nationalitati 14
4.5. Nivelul de instruire a populatiei 15
Capitolul 5 – Functii urbane 16
5.1. Functiile comerciala si industriala 16
5.2. Functia agricola 19
5.3. Functiile de infrastructura, transport si telecomunicatii 23
5.4. Forta de munca 25
5.5. Functia politica 27
5.6. Functia culturala 27
5.6.1. Muzee 27
5.6.2. Teatre 28
5.6.3. Edificii religioase 29
5.6.4. Monumente 30
5.6.5. Personalitati brăilene 30
Capitolul 6 – Potentialul turistic 31
6.1. Zone de agrement 35
Capitolul 7 – Concluzii 37
Bibliografie 38

Extras din document

Capitolul 1 – Prezentare generala

Asezat in sud-estul tarii, pe malul stâng al Dunării, judetul Brăila este cuprins intre următoarele coordonate: 44o44’si 45o30’ latitudine nordica; 27o04’si 28o10’ longitudine estica si se întinde pe o suprafata de 4.766 km2, reprezentând 2% din suprafata totala a tarii. Municipiul Brăila are o suprafata de 33.5 km2. Judetul ocupa o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Câmpia Bărăganului, mici portiuni din Câmpia Sălcioara si Câmpia Buzăului. In est, judetul Brăila cuprinde Insula Mare a Brăilei.

Fig. 1.

Brăila are ca vecini judetele: Galati in nord, Vrancea in nord-vest, Buzău in vest, Ialomita in sud, Constanta in sud-est si Tulcea in est. (Fig. 1.)

La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum naţional express) care face legătura între Buzău şi Galaţi. Drumul naţional DN21 (drum european E577) leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraş, legând Tulcea si Constanţa de Brăila.

Pe teritoriul judetului Brăila exista un număr de 43 de unitati administrativ teritoriale, din care municipiul Brăila, trei orase (Făurei, Ianca, Insuratei), cu 9 localitati si 39 de comune cu 131 de sate.

Capitolul 2 – Cadrul natural

Din sondajele efectuate in diferite puncte ale judetului si din prospectiunile geofizice, rezulta ca fundamentul judetului este format din sisturi cristaline precambriene si paleozoice, situate in partea de est la adâncimi mici, ele afundându-se in trepte spre vest. Mezozoicul este reprezentat prin aproape toate subdiviziunile sale.

Neozoicul este si el bine reprezentat. Depozitele neogene sunt reprezentate prin marne calcaroase, nisipuri grezoase si calcare organogene tortoniene. Cuaternarul este reprezentat in baza prin pietrisuri, nisipuri, argile, marne peste care stau depozitele löessoide, fluviatile si eoliene.

Relieful judetului Brăila este de origine acumulativa pe o grosime ce merge pana la 400m. procesul s-a desfăsurat de la începutul levantinului pana in cuaternar. După exondarea din levantin, ca urmare a schimbărilor climatice, nivelul Marii Negre a variat, astfel ca la finele pleistocenului inferior si la începutul pleistocenului mediu are loc transgresiunea tireniana, fapt ce a determinat acumularea de pietrisuri, nisipuri si argile. La sfârsitul pleistocenului superior si începutul holocenului transgresiunea flandriana trimite apa pe văile Dunării, Siretului si Buzăului. In acest timp, golful Tulcei se prelungea pana in Balta Brăilei.

La începutul holocenului, ca urmare a topirii ghetarilor, creste nivelul Marii Negre, fapt ce determina aluvionarea si sculptarea teraselor, depunerea materialului löessoid si a nisipurilor de dune vechi.

Amestecarea aluviunilor carate de râurile carpatice cu malurile aduse de Dunăre la sfârsitul pleistocenului si începutul holocenului dovedeste ca Dunărea începe sa contribuie la formarea reliefului odată cu finele pleistocenului. Sculptarea teraselor s-a făcut la mijlocul cuaternarului, ca urmare a repetatelor miscari epirogenice, miscari ce continua si astăzi in zona Făurei.

2.1. Principalele unitati de relief

Fig. 2.

Judetul Brăila, fiind situat in câmpie are un relief in general monoton, singurele accidente de teren fiind apele curgătoare, crovurile si depresiunile lacustre. Cea mai mare parte a judetului este asezata in câmpia tabulara in care se includ văile Dunării si ale afluentilor ei, precum si terasele acestora si o parte din câmpia de subsidenta. Astfel, in nord judetul ocupa o pare din Lunca Siretului Inferior, la marginea căreia se întinde, către sud Câmpia Bărăganului, in vest ocupa mici portiuni din Câmpia Sălcioara si Câmpia Buzăului, iar in est Insula Mare a Brăilei.(Fig. 2.)

2.2. Clima

Cercetările asupra fenomenelor meteorologice in judetul Brăila au început in anul 1879. Principalele statii meteorologice sunt la: Brăila, Ion Sion, Făurei, Viziru si Grivita. Elementele meteorologice observate la diferitele statii se diferentiază Putin, ca urmare a aspectului relativ uniform al reliefului. Asezat in apropierea Marii Negre judetul are temperaturi medii mai ridicate de 1,5oC fata de restul câmpiei. Ca urmare a predominării maselor de aer continental ce vin din Rusia, Asia Mica sau Africa de nord, cerul este mai mult senin, circa 290 de zile pe an fiind neacoperite de nori. Radiatia solara totalizează circa 125 kcal/cm2 in aproximativ 2,200 h/an din care 72% sunt in perioada aprilie-septembrie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Geografie Umana Generala - Monografia Brailei.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE GEORGAFIE SECTIA CARTOGRAFIE