Cuprins
- Introducere 4
- Date istorice 4
- Istoricul misiunilor 6
- Marte – date generale 11
- Sateliții 13
- Structura externă. Caracteristici fizice. 14
- Structura internă a planetei. 17
- Nucleul. 17
- Mantaua 17
- Crusta 18
- Elemente de stratigrafie 18
- Procese geologice de suprafață. Marte – un sistem complex 19
- Procese Eoliene 19
- Procese de impact 20
- Procese hidrologice 20
- Alunecări de teren 21
- Procese tectonice 22
- Vulcanism 23
- Indicii privind viața pe Marte. 24
- Concluzii 26
- Bibliografie 27
- ANEXE 28
Extras din proiect
Introducere
Marte a captat atenția oamenilor încă din antichitate. Mayașii sunt primii care au încercat să descrie orbita lui Marte, folosing un monstru cu nasul foarte lung. Numele roman al planetei vine de la zeul războiului, echivalentul zeului grec Ares. Simbol al forţei brute, al violenței și disciplinei, era fiul lui Zeus şi al Herei. Deoarece era şi extrem de răzbunător, numele său era invocat atunci când se făceau jurăminte solemne.
Din cauza acestui caracter războinic, nu s-a bucurat de o mare apreciere la greci. În schimb, romanii – popor mult mai războinic – l-au considerat drept unul dintre cei mai importanţi zei şi au numit după el prima lună a anului: martie. De altfel, ei îl considerau un strămoş, având legături de rudenie cu Romulus şi Remus, întemeietorii Cetăţii.
Ca planetă, Marte este una dintre cele mai studiate planete din sistemul solar. Cantitatea de informații este imensă, ca și dezbaterile de altfel. Am ales această tema datorită proceselor complexe și deosebit de interesante ce au loc pe această planetă.
Figură 1. Marte – zeul războiului
Date istorice
Pornind de la vechii greci şi până la Eugene Antoniadi la mijlocul anilor 50, europenii au reuşit să facă numeroase observaţii importante asupra lui Marte, fie numai uitându-se la cer, fie cu ajutorul telescopului. Au contribuit chiar şi la partea de speculaţie şi fantastic prin lucrarea lui H.G.Wells, “Războiul lumilor”, în care marțieni ostili invadează Pământul.
Astronom Data Țara Descoperirea
Nicolaus Copernicus 1473-1543 Polonia Descrie mișcarea planetelor, inclusiv a lui Marte; plantele se mișcă în jurul Soarelui.
Tycho Brahe 1546-1601 Danemarca Primul care descrie cu acuratețe orbita lui Marte
Johannes Kepler 1561-1630 Germania Demonstrează mișcarea de orbitare
Galileo Galilei 1564-1642 Italia Primul care a observat Marte folosind un telescop
Christiaan Huygens 1629-1695 Olanda Primul care descrie o formă geografică pe Marte, Syrtis Major
Giovanni Cassini 1625-1712 Franța Primul care a observat polii lui Marte
William Herschel 1738-1822 Marea Britanie Primul care a calculat un diametru pentru Marte
Giovanni Schiaparelli 1835-1910 Italia Descrie pentru prima oară „canali”, formațiuni geologice de pe Marte
Eugene Antoniadi
1870-1944 Franța A desenat cea mai bună hartă a planetei (înainte de începutul erei spațiale)
Figură 2. Tabel cu principalii cercetători europeni și contribuția acestora la studiul planetei Marte Sursa : European Space Agency
Istoricul misiunilor
Data lansării Nume Țara Rezultate Motivul
1960 Korabl 4 Rusia Eșec Nu a părăsit orbita terestră
1960 Korabl 5 Rusia Eșec Nu a părăsit orbita terestră
1962 Korabl 11 Rusia Eșec Nava a fost distrusă în atmosferă
1962 Mars 1 Rusia Eșec Lipsă semnal radio
1962 Korabl 13 Rusia Eșec Nava a fost distrusă în atmosfera terestră
1964 Mariner 3 Statele Unite ale Americii Eșec Probleme rezervoare
1964 Mariner 4 Statele Unite ale Americii Succes Transmite 21 de imagini
1964 Zond 2 Rusia Eșec Lipsă semnal radio
1969 Mars 1969A Rusia Eșec Probleme vehicul de lansare
1969 Mars 1969B Rusia Eșec Probleme vehicul de lansare
1969 Mariner 6 Statele Unite ale Americii Succes Transmite 75 de imagini
1969 Mariner 7 Statele Unite ale Americii Succes Transmite 126 de imagini
1971 Mariner 8 Statele Unite ale Americii Eșec Probleme lansare
1971 Kosmos 419 Rusia Eșec Nu a părăsit orbita terestră
1971 Mars 2 Orbiter/Lander Rusia Eșec Nava atinge atmosfera, nu trimite date semnificative, modulul de aterizare este distrus la aterizare
1971 Mars 3 Orbiter/Lander Rusia Succes Sonda transmite date 8 luni, aterizează și trimite date 20 de secunde
1971 Mariner 9 Statele Unite ale Americii Succes Transmite 7329 de imagini
1973 Mars 4 Rusia Eșec Nu interceptează Marte
1973 Mars 5 Rusia Succes Transmite 60 de imagini în 9 zile
1973 Mars 6 Orbiter/Lander Rusia Succes/Eșec Experimentul de ocultație a fost un succes, modulul de aterizare este distrus la aterizare
Bibliografie
Bell Jim (2008)-”The Martian Surface - Composition, Mineralogy and Physical Properties” , Cornell University, New York.
Taylor Ross (2008)- ”Planetary Crusts – Their Composition, Origin and Evolution” –, Australian National University, Canberra; Scott McLennan, State University of New York, Stony Brook.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Geologia Planetei Marte.docx