Geomorfositurile

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Geomorfositurile.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

EVALUAREA GEOMORFOSITURILOR

Geomorfositurile sunt formele de relief care au cel puţin o valoare funcţională adăugată celei primare, geomorfologică, şi care se pretează conservării şi/sau exploatării durabile.

Din punct de vedere al elementelor din care sunt compuse, geomorfositurile sunt simple, complexe sau geomorfosituri sistem.

Ȋn cazul geomorfositurilor simple interesul geomorfologic îl reprezintă forma în sine a sitului, geomorfositurile complexe cuprind o serie de elemente de interes interrelaţionate şi care analizate singular nu au potenţial de geomorfosit, iar geomorfositurile sistem sunt mai mari, în structura lor fiind incluse situri mai mici.

Fig. 1. Valorile geomorfositului

Valorile geomorfositului sunt compuse din:

(i) valorile structurale, în categoria cărora vor intra doar caracteristicile proprii sitului şi anume cele geomorfologice, estetice şi ecologice. Calcularea valorii structurale a geomorfositului se va realiza pe baza următoarei formule:

VS = VS1+VS2+VS3

în care:

VS – valoarea structurală ; VS1 - valoarea geomorfologică; VS2 - valoarea estetică; VS3 - valoarea ecologică

Valoarea geomorfologică va fi cuantificată făcându-se uz de următoarele criterii: geneză (numărul de factori implicaţi), dinamică, complexitate (dată de numărul elementelor geomorfologice de interes), mărime (raportată la o anumită arie), stadiul actual al conservării, raritate (într-un un anumit areal) şi structură. În calculul valorii estetice se vor urmări: fizionomia formelor, cromatica, etalarea (posibilităţile de observare a formei) şi diferenţa de nivel sau amploarea cavernamentului (criteriu cu folosire diferenţiată pentru formele de suprafaţă sau endocarstice). Criteriile aplicate pentru valoarea ecologică se referă la relevanţa florei şi faunei arealului, precum şi la stadiul actual de protejare. Valorile sunt între 0 şi 1. La rândul lor, valorile menţionate rezultă din însumarea indicilor atribuiţi propriilor caracteristici. Astfel, valoarea geomorfologică, VS1, spre exemplu, se compune din:

VS1 = VS1a+VS1b+VS1c……..+VS1n

(ii) valorile funcţionale, care tratează acele valori atribuite de om, fie prin intermediul cercetării, conferind sitului o valoare ştiinţifică şi educaţională, fie prin exploatarea efectivă a sitului pentru locuire, ca loc de manifestare a credinţei şi preocupărilor artistice sau ca resursă turistică.

unde:

VF = VF1+VF2+VF3

unde: VF – valoarea funcţională; VF1 - valoarea culturală; VF2 - valoarea ştiinţifică; VF3 - valoarea economică (turistică)

Valoarea culturală vizează importanţa istorică (relevanţa vestigiilor), arheologică (vechimea siturilor), religioasă (prezenţa unor lăcaşe de cult), artistică (numărul reprezentărilor în literatură, pictură, grafică, fotografie), arhitecturală, precum şi asocierea cu anumite simboluri, sau cu anumite evenimente culturale. Valoarea ştiinţifică va fi cuantificată în funcţie de relevanţa ştiinţifică (numărul sau importanţa citărilor în bibliografie), calitatea de resursă ştiinţifică (estimarea potenţialului de relevare), de resursă formativă (adresabilitate pentru diferite grupuri ţintă), de model (expresivitatea acestuia), reprezentativitate (pe diferite niveluri) şi valoarea paleontologică (abundanţa şi stadiul de conservare al diferitelor vestigii paleontologice). În cuantificarea valorii ştiinţifice, importantă, după opinia noastră, este separarea criteriilor care se referă strict la această valoare, evitând suprapunerile peste criteriile geomorfologice deja analizate. Pentru estimarea valorii economice, au fost folosiţi anumiţi indicatori ai potenţialului şi exploatării turistice: numărul de activităţi specifice turismului posibile, potenţialul turistic al geomorfositului pe diferite nivele, accesibilitatea (tipul de mijloc de transport şi distanţa), infrastructura de cazare, amenajările şi serviciile şi distanţa faţă de geomorfosit, distanţa faţă de centre moderne cu servicii complexe, condiţiile socio-economice ale regiunii (considerând mărimea centrelor urbane de pe o rază de 25 de km), stadiul actual al exploatării turistice, nivelul promovării şi frecvenţa organizării de competiţii sportive. Similar valorilor constituente celei structurale, valorile menţionate reprezintă suma valorilor specifice, spre exemplu, valoarea culturală are ca formulă de calcul:

Fisiere in arhiva (1):

  • Geomorfositurile.docx

Bibliografie

1) Cocean Pompei- Pesterile României -potential turistic, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
2) Cocean Pompei- Geografia turismului, Edit. Carro, 1996.
3) Cocean Pompei- Geografia turismului românesc, Edit. Focul Viu, Cluj- Napoca, 1997.
4) Berindei I., Dumitrascu S.- Bihor - ghid turistic al judetului, Edit. Sport- Turism, Bucuresti, 1979.

Alte informatii

Universitatea Alexandru-Ioan Cuza, Iaşi Facultatea de Geografie și Geologie