Germania - Unificare și Progres

A. INTRODUCERE

Nume oficial: Republica Federala Germania (Bundesrepublik Deutshland)

Capitala: Berlin

Moneda: 1 Euro = 100 centi

Forma de guvermanant: Republica federala

Ziua nationala: 3 octombrie

Suprafata: 357.021 km2

Populatia: 82.431.390 (an 2005)

Densitatea poulatiei: 230.88 loc/km2

Limba oficiala: germana

Religia: catolici 33%, protestanti 33

B. CADRUL NATURAL

a) Pozitie geografica

Germania este asezata in centrul Europei, avand iesire la Marea Nordului si Marea Baltica. Teritoriul statului se desfasoara pe 10o longitudine (intre 5o54’ long. E si 15o3’ long. E) si aproximativ 8o latitudine (intre 55o1’ lat. N – localitatea List si 47o23’ lat. N – localitatea Dietersbuirg), ocupand o suprafata de 357.021 km2.

Vecinii Germaiei sunt:

- la nord: Marea Nordului si Danemarca

- la nord-est: Marea Baltica

- la est: Polonia si Cehia

- la sud-est: Austria

- la sud: Elvetia

- la sud-vest: Franta

- la vest: Luxemburg, Belgia si Olanda

b) Relief

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale: Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei si Alpii Bavariei precedati de o regiune colinara.

Campia Germaniei de Nord, sector al marii Campii Nord-Europene, este joasa (sub 200m), neteda la vest de Berlin si strabatuta de doua siruri de coline morenice, mai mult sau mai putin paralele, in est. Tarmul Marii Baltice este insotit de putine insule ( mai mari Rügen 930 km2 si Fehmarn 165 km2) si este marcat de lungi golfuri in sectorul vestic. Tarmul Marii Nordului este mai coborat,insotit de numeroase insule ( in principal, arhipelagul Frisice de Est si de Nord) si marcat de estuarele fluviilor Elba si Weser.

Germania de Mijloc este constituita din mai multe masive muntoase vechi, hercinice, cu altitudini cuprinse intre 500-1000m, puternic erodate si cu aspect de podis, despartite de vai largi, care au uneori aspectul unor campii interioare.

Printre acestea se inscriu: Masivul Harz (Vf. Brocken ), Masivul Sistos Renan (Rheinisches Schiefergebirge), podis valurit, cu altitudini de 500-700m si taiat de vai adanci in chei (Rhin, Moselle), Muntii Padurea Thuringiei (Thüringer Wald), Jura Suaba (Schwäbische Alb sau Schwäbischer Jura), Jura Franconiana (Fränkischer Jura; culmineaza la 1.015m in varful Lemberg), Muntii Metalici (Erzgebirge; altitudinea maxima 1.215m in varful Fichtelberg), Padurea Boemiei (Böhmer Wald), Muntii Padurea Neagra (Schwarzwald), ultimii fiind si cei mai inalti (1.493m in varful Feldberg).

In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (2.962m in varful Zugspitze), munti tineri constituiti din lanturi orientate vest est, in mare parte calcaroase, cu peisaje alpine, varfuri acoperite de zapada si numeroase lacuri. Sunt formati din trei masive: Allgäu la vest de Lech, care culmineaza la 2.589m in varful Hochvogel, Prealpii Bavariei, (cu varful Zugspitze) si Alpii Berchtesgaden (varful Watzman, cu 2.713m). Lapoalele acestora se intinde Platoul Bavariei, cu aspect relativ monoton, care inclina spre nord, catre Valea Dunarii.

c) Clima

Clima este temperata, de tranzitie intre aceea a Europei de Vest si a Europei de Est si intre cea maritima si, respectiv, continentala. Schimbarile rapide de temperatura nu sunt frecvente. Temparaturile medii, in ianuarie, cea mai rece luna a anului, variaza intre 1,5oC, in zonele depresionare, si -6oC, in munti. Iulie este cea mai calda luna a anului, cu temperaturi medii cuprinse intre 18oC s, in zonele situate sub niveul marii, si 20oC, in vaile adapostite de sud. Valea mai inalta a Rinului se bucura de un climat extrem de bland. In partea superioara a Bavariei, dinspre sud, bate un vant cald alpin numit föhn. Muntii Harz formeaza ei insasi o zona climatica specifica, cu veri racoroase, vanturi reci si ninsori abundente, in timpul iernii.

Precipitatiile cad tot timpul anului, in zonele depresionare nordice cad intre 510 si 710 mm, in zonele montane centrale, intre 690 si 1.520mm, iar Alpii bavarezi, precipitatiile depasesc 2.000mm. Piscurile mai inalte sunt acoperite de zapada sin ianuarie pana in martie.

d) Apele

Germania dispune de o retea hidrografica tributara Marii Nordului, Marii Baltice si Marii Negre. Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra (sud-vestul Germaniei), are un traseu SV-NE, traversand orasele Tuttlingen, Ehingen, Ulm, Ingolstadt, Regensburg, Deggendorf. Dunarea iese din tara in dreptul localitatii Passau. Principalii afluenti sunt: Ammersee, Amper, Inn. Acest fluviu este legat de Main printr-un canal (Canalul Dunare-Main-Rhin).

Fluviul Rhin are izvoarele in Muntii Alpi, formeaza granita cu Franta pe 156km, apoi strabate localitatiile Karlsruhe,Mannheim, Wiesbaden, Koblenz, Bonn, Cologne, Düsseldorf. Afluentii principali sunt Nekar, Main (in care se oglindeste orasul Frankfurt) si Ruhr.

O alta artera hidrografica importanta este raul Weser, cu traseu sud-nord, tributar Marii Nordului. Fluviul Elba se varsa in Marea Nordului, in apropierea orasului Hamburg, iar Oder este tributar Marii Baltice.

Lacurile Germaniei au geneze variate: Lacul Boden, situat in sudul Germaniei, formeaza pe o mica portiune, granita cu Elvetia si Austria, este de origine glaciara; lacurile Ammersee, Kirch, Chiemsee se alfa in nordul muntiilor Alpi; de asemenea intalnim un numar mare de lacuri morenice in nord : Mürtz, Pinnower, Sittner, Teterower, etc.

Reteaua hidrografica a Germaniei este legata printr-o retea densa de canale care cumuleaza o lungme de peste 4.000 km (ex. Canalul Kiel in nord, Mitteland in centru sau Dunare-Main-Rhin, in sud).

e) Flora si fauna

Peste 30% din suprafata tarii este acoperita de paduri, Germania inscriindu-se intre putinele tari care si-au sporit fondul forestier in ultimile decenii; exista paduri predominant de pin si alte conifere in Alpii Bavariei, Muntii Metalici, Padurea Thuringiei, paduri de foioase in celelalte unitati naturale, landuri in nord.

Destul de variata, fauna Germaniei, cuprinde elemente caracteristice atat Europei Nordice, cat si celei estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra.

Ariile protejate acopera aproape 1/3 din suprafata tarii (31,7% in 2003; una din cele mai ridicate valori de pe glob), cu o mare diversitate de zone ocrotite, inclusiv parcuri nationale, intre care Bayerischer Wald. Acest parc ocupa 240 km2 de teren muntos la granita Germaniei cu republica Ceha, unde muntii de granit au altitudini intre 600 si 1.450m,. Molizii domina pantele superioare, iar padurea mixta, cu pini, artari si fagi, pe cele inferioare. Parcul are o mica rezervatie, unde ursii, pisicile salbatice, bizonii, lincsii, lupii cenusii si alte animale care traiau in salbaticie au acum viata ocrotita.