Glaciațiunea Riss în Carpați

Prin aceasta lucrare am incercat sa cuprind , pe cat posibil, toate aspectele legate de efectele,consecintele si cauzele glaciatiunii Riss, datele fiind aproape in mod exclusiv axate pe probleme regionale(Carpatii romanesti).

Prima parte a lucrarii contine elemente comune sau apartinand exclusiv altor domenii stiintifice ca :paleontologia,arheologia,antropologia ; abordand elementul uman al Cuaternarului in general si al perioadei Riss,in particular,acest aspect era inevitabil.

Cea de-a doua parte este alcatuita din elemente ce tin de geologia,clima,geomorfologia Cuaternarului si alte aspecte de ordin fizic.

Formele de ghetari in Carpatii României s-au individualizat in cursul ultimelor doua faze glaciare: Riss (127.000-75.000 i.H) si Wurm (75.000-8300 i.H.). Ele sunt reprezentate in special prin circuri si vai glaciare, praguri, morene etc. care au un rol esential in modelarea reliefului Europei. In Carpati, aparatele glaciare s-au instalat la altitudini de peste 2000 metri (vezi circuri si lacuri glaciare din Retezat, cu 82 lacuri sau tauri, Godeanu cu 8 si Tarcu cu 5 circuri glaciare). Urmele glaciatiunii cuaternare sunt observate si in Muntii Apuseni (masivele Bihor, Muntele Mare) care, in plus, pastreaza una din cele mai remarcabile pesteri glaciare din Europa; Pestera Ghetarul de la Scarisoara, in interiorul careia se conserva un bloc de gheata cu un volum evaluat la 75.000 metri cubi.S-a constatat ca de-a lungul timpului, lantul muntos din tara noastra a fost cunoscut si mentionat, concomitent - o indelungata perioada de timp - sub o dubla denumire: Carpati si Caucaz.

CARPATI - Este denumirea lantului muntos din Europa, preponderent pe teritoriul tarii noastre unde se mentin antroponimul Carpat si toponimul Carpitus (Harghita), respectiv, acei Karpates Oros mentionati de Ptolemeu (83-161 d.H.) cu referire la Muntii Carpati din tara noastra ("Geografia", III.5.6-20).Dupa forma intrebuintata de Homer, numele muntelui "Carpates" corespunde la participiul românesc "crepat", latinescul "crepatus" cu "r" dizlocat. In limba româna poporala se numesc crepaturi, singular crepatura, muntii stâncosi si prapastiosi. Acelasi inteles il aflam si la Avienus (se c.IV d.H.) - "Carpathus" (Crapathus), hic rupes attoutur", in Descr.orb.67 1.

CAUCAZ - Este denumirea a trei masive muntoase care includ radical ul autohton-românesc, CAUC - "Potcap purtat de calugari", se regaseste in antroponimele Cauc, Caucea, Caucos, Ceuca si toponimele Cauceu (Bihor ), Caucagia (Tulcea) din tara noastra. Deci, un semnatism cu caracter religios, partial diferit de cel pentru Carpati care este laic.

Despre cele trei masive muntoase denumite Caucaz aflam:

1. CAUCAZ, muntele despre care B.P.Hasdeu spune ca este unul si acelasi cu muntii Carpati numiti si Caucaz, anterior perioadei dacice. Intr-adevar, Carpatii românesti au fost mentionati sub denumirea de Caucaz de catre: Eschil (525-456 i.H .) in "Prometheus desmotes" (Prometeu inlantuit; vezi 2,719); Apollonios din Rhodos (295-215 i.H.) in "Argonauticele"; Apollodor (405 i.H.; I.7.1. ), Strabon (64/63 i.H. - 23/26 d.H.) in "Geografia" (XI.5.5); Ovidiu (43 i.H. - 17 d.H.); inscriptia aflata la muzeul din Koln (Henzen, nr.5939); calugarul Nestor (n.cca.1056 d.H.) s.a.

Succinta prezentare a orogenezei Carpatilor Românesti si a câtorva elemente de etnogeografie determinante in etnogeneza, ca proces de formare a poporului care, urmare unui proces social-istoric de lunga durata desfasurat in preajma acestor munti, au creat elemente de cultura si civilizatie iradiate, prin migratie, pe cale pasnica, cu generozitate si altor multe popoare de pe toate meridianele Terrei.Geologia,