Gradistea - Monografie

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Gradistea - Monografie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 128 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

LISTĂ TABELE 5
LISTĂ GRAFICE 6
INTRODUCERE 7
CAPITOLUL I 8
POZIŢIA GEOGRAFICĂ 8
CAPITOLUL II 11
ISTORICUL CERCETĂRILOR 11
CAPITOLUL III 14
CADRUL GEOGRAFIC – INDIVIDUALITATE, CONDIŢIONĂRI ŞI IMPLICAŢII ÎN EVOLUŢIA PROCESULUI DE UMANIZARE 14
3.1 Geneza 14
3.2 Relieful 16
3.3 Clima 20
3.4 Reţeaua hidrografică 24
3.5 Vegetaţia 26
3.6 Fauna 27
3.7 Solurile 28
CAPITOLUL IV 31
ROLUL FACTORILOR ISTORICI ÎN APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA AŞEZĂRILOR UMANE 31
CAPITOLUL V 43
PARTICULARITĂŢI GEODEMOGRAFICE 43
5.1 Evoluţia numerică a populaţiei 43
5.2 Factorii dinamici ai populaţiei 46
5.2.1 Mişcarea naturală 46
5.2.1.1 Natalitatea 46
5.2.1.2. Mortalitatea 47
5.2.1.3. Sporul natural 49
5.2.2 Mobilitatea teritorială 52
5.3 Densitatea populatiei 57
5.4 Structura populaţiei 58
5.4.1 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe. 58
5.4.1.1. Structura populaţiei pe grupe de vârstă 58
5.4.1.2. Structura populaţiei pe cele două sexe 62
5.4.2 Structura etno – culturală a populaţiei 63
5.4.2.1 Structura etnică şi lingvistică 63
5.4.2.2 Structura populaţiei pe confesiuni religioase 64
5.4.3 Structura populaţiei pe activităţi economice 65
5.4.3.1. Populaţia activă 65
5.4.3.2. Populaţia inactivă 68
5.5. Schimbări în comportamentul social al populaţiei 69
5.5.1. Deteriorarea climatului social 69
5.5.2. Elemente de protecţie socială 70
CAPITOLUL VI 71
ORGANIZAREA SPAŢIULUI 71
6.1 Morfostructura satelor 71
6.2 Aspecte caracteristice ale zonelor funcţionale 72
6.3 Caracteristici arhitecturale 73
CAPITOLUL VII 75
ACTIVITĂŢILE ECONOMICE 75
7.1 Potenţialul agricol şi utilizarea terenurilor 75
7.1.2 Producţia vegetală 77
7.1.2.1 Cerealele 77
7.1.2.2. Plantele tehnice 77
7.1.2.3 Cultura legumelor şi a cartofului 78
7.1.2.4. Viticultura şi pomicultura 78
7.1.3. Creşterea animalelor. 79
7.1.4 Vânătoarea şi pescuitul 80
7.1.5 Apicultura 81
7.2 Activităţile industriale şi comerciale 81
7.3 Căile de comunicaţie şi transporturile 81
CAPITOLUL VIII 83
ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂ A TERITORIULUI 83
8.1 Gospodărirea apelor 83
8.2 Canalizare 84
8.3 Gospodărie comunală 84
8.4 Alimentare cu energie elctrică 85
8.5 Telefonie 85
8.6 Alimentarea cu căldură 85
8.7 Fondul de locuinţe 86
8.8 Dotări social – culturale 87
8.8.1. Biserica 87
8.8.2 Cercurile culturale 87
8.8.3 Bibliotecile 88
8.8.4 Şcoala 88
8.8.5 Unităţile sanitare 89
CAPITOLUL IX 90
CALITATEA MEDIULUI 90
9.1 Principalele caracteristici ale mediului 90
9.1.2. Recomandările referitoare la testarea cu rol demonstrativ a practicilor agricole prietenoase pentru mediu 93
9.1.3 Evaluarea practicilor folosite în prezent şi constrângerile care stau în calea adoptarii unor practici îmbunătăţite 94
9.1.4. Practicile selectate în vederea aplicarii în sub-zonele arealului de proiect 95
9.1.5. Recomandarile referitoare la testarea cu rol demonstrativ a practicilor agro-forestiere 97
9.2 Proiectarea sistemului pentru managementul gunoiului de grajd la nivel de comunã 99
9.2.1. Evaluarea situaţiei existente: 99
9.2.2. Proiectarea sistemului de stocare a gunoiului de grajd: 100
9.3 Întărirea capacitaţii de monitorizare a calităţii solului şi apei 101
9.3.1. Obiectivele specifice ale componentei de proiect care se refera la monitorizarea solului si apei, sunt urmatoarele: 101
9.3.2 Hidrologia zonei si poluarea cursurilor de apa 102
9.3.3. Managementul apei din sol 102
CONCLUZII GENERALE 107
BIBLIOGRAFIE 108

Extras din document

Introducere

Cercetarea geografiei locurilor natale ar trebui să fie o adevărată datorie de onoare acelora care îmbăţişează cu pasiune această misiune.

Geografia acestor meleaguri de pe malul Dunării, nu are cum sa nu-ţi trezească curiozitatea când încă din timpul copilăriei intri în contact direct cu ea. O mişcare în adevăratul sens al cuvântului pentru scrierea monografiilor localităţilor rurale, în perioada interbelică, a fost posibilă datorită efortului depus de către învăţători şi preoţi. Această idee de includere a monografiei locale în geografia naţională, de a alcătui un întreg nu este nouă, ea având o vechime mult mai mare.

Odată începută redactarea unei lucrări geografice, încep să iasă la iveală lucruri şi fapte mai puţin cunoscute.

În acest moment de tranziţie al societăţii româneşti, lumea satului trece printr-o adevărată criză şi va trebui reconsiderată poziţia satlui românesc în societatea românească. Pentru a putea revigora acest mediu rural lucrările geografice au şi ele o contribuţie.

Am ales pentru lucrarea de licenţă un stiudiu asupra Comunei Grădiştea din Judeţul Călăraşi, deoare ce familia mea şi-a legat mult timp viaţa şi numele de aceste locuri, iar satul Grădiştea a fost prima aşezare rurală pe care am cunoscut-o şi pe care apoi, ca studentă la Facultatea de Geografie, am analizat-o. Totodată zona unde se află Comuna Grădiştea nu a beneficiat de lucrări care să studieze amplu cadrul natural, populaţia şi activităţilor economice.

Sper că această lucrare, pentru care am folosit un amplu material bibliografic, să ajute la o mai bună cunoaştere a caracteristicilor, satelor din Bărăganul de Sud.

În redactarea lucrării am folosit materiale din Biblioteca Facultăţii de Geografie, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Judeţeană Călăraşi, la care se adaugă date obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică a Judeţului Călăraşi, Staţia Meteorologică – Călăraşi şi Primăria Comunei Grădiştea.

Vreau să mulţumesc pe această cale îndrumătorului meu, D-nul. Lector Univ. Dr. COSTACHIE SILVIU pentru înţeleapta îndrumare ştiinţifică pe care mi-a dat-o în timpul efectuării lucrării, la care s-a adăugat şi susţinerea morală.

CAPITOLUL I

POZIŢIA GEOGRAFICĂ

Comuna Grădiştea aparţine judeţului Călăraşi, situat în partea de Sud - Est a României; în cadrul judeţului, comuna se află în partea de Sud, pe şoseaua ce leagă municipiul reşedinţă de judeţ de oraşul Olteniţa, la o distanţă de 12 kilometri de primul.

La trecerea din câmpia fără sfârşit a Bărăganului spre luncă, dispuse pe marginea sudică a terasei Călăraşi, se află satele Grădişte, Cuneşti, Rasa şi Bogata, parte din salba de aşezări intinse de-a lungul Dunării, sate care alcătuiesc actuala comună Grădiştea.

Satele sunt înşirate pe şoseaua Călăraşi - Olteniţa, şosea ce constituie principalul ax de comunicaţie ce străbate comuna pe o lungime de circa 12 kilomteri. Faţă de municpiul Călăraşi, comuna Grădiştea are o orientare Sud-Vest. Este încadrată de comunele: Dragalina la Nord, Cuza-Vodă la Est, Vâlcelele, Independenţa şi Ciocăneşti la Vest; la Sud se află graniţa României cu Bulgaria, formată de fluviul Dunărea.

Ca urmare a poziţiei sale geografice, comuna Grădiştea se situează într-o zonă de relief neted, cu o climă temperat continentală, cu o tentă excesivă şi cu cernoziomuri fertile.

Înainte de 01 Ianurie 1965, satul şi comuna Grădiştea s-au numit Cacomeanca. Rasa a format o comună separată alcătuită din satele Rasa, Cuneşti, Bogata şi Vaidomir până în anul 1968. Între 17 Februarie 1968 şi 23 Ianuarie 1961 comuna a făcut parte din judeţul Ilfov, iar până la 29 Martie 1982 din judeţul Ialomiţa; după această dată este parte componentă a judeţului Călăraşi.

Suprafaţa totală ocupată de comună este de 7480 hectare din care vatra satelor şi suprafaţa ocupată de ape reprezintă 965 hectare.

Cea mai apropiată staţie de cale ferată este la Călăraşi.

Comuna se înscrie în categoria localităţilor mari, cu funcţie preponderent agricolă.

Fisiere in arhiva (2):

  • Gradistea - Monografie
    • MONOGRAFIA COMUNEI GRADISTEA.ppt
    • Monografie com. Gradistea 1.doc