Gradiștea - monografie

Introducere

Cercetarea geografiei locurilor natale ar trebui să fie o adevărată datorie de onoare acelora care îmbăţişează cu pasiune această misiune.

Geografia acestor meleaguri de pe malul Dunării, nu are cum sa nu-ţi trezească curiozitatea când încă din timpul copilăriei intri în contact direct cu ea. O mişcare în adevăratul sens al cuvântului pentru scrierea monografiilor localităţilor rurale, în perioada interbelică, a fost posibilă datorită efortului depus de către învăţători şi preoţi. Această idee de includere a monografiei locale în geografia naţională, de a alcătui un întreg nu este nouă, ea având o vechime mult mai mare.

Odată începută redactarea unei lucrări geografice, încep să iasă la iveală lucruri şi fapte mai puţin cunoscute.

În acest moment de tranziţie al societăţii româneşti, lumea satului trece printr-o adevărată criză şi va trebui reconsiderată poziţia satlui românesc în societatea românească. Pentru a putea revigora acest mediu rural lucrările geografice au şi ele o contribuţie.

Am ales pentru lucrarea de licenţă un stiudiu asupra Comunei Grădiştea din Judeţul Călăraşi, deoare ce familia mea şi-a legat mult timp viaţa şi numele de aceste locuri, iar satul Grădiştea a fost prima aşezare rurală pe care am cunoscut-o şi pe care apoi, ca studentă la Facultatea de Geografie, am analizat-o. Totodată zona unde se află Comuna Grădiştea nu a beneficiat de lucrări care să studieze amplu cadrul natural, populaţia şi activităţilor economice.

Sper că această lucrare, pentru care am folosit un amplu material bibliografic, să ajute la o mai bună cunoaştere a caracteristicilor, satelor din Bărăganul de Sud.

În redactarea lucrării am folosit materiale din Biblioteca Facultăţii de Geografie, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Judeţeană Călăraşi, la care se adaugă date obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică a Judeţului Călăraşi, Staţia Meteorologică – Călăraşi şi Primăria Comunei Grădiştea.

Vreau să mulţumesc pe această cale îndrumătorului meu, D-nul. Lector Univ. Dr. COSTACHIE SILVIU pentru înţeleapta îndrumare ştiinţifică pe care mi-a dat-o în timpul efectuării lucrării, la care s-a adăugat şi susţinerea morală.

CAPITOLUL I

POZIŢIA GEOGRAFICĂ

Comuna Grădiştea aparţine judeţului Călăraşi, situat în partea de Sud - Est a României; în cadrul judeţului, comuna se află în partea de Sud, pe şoseaua ce leagă municipiul reşedinţă de judeţ de oraşul Olteniţa, la o distanţă de 12 kilometri de primul.

La trecerea din câmpia fără sfârşit a Bărăganului spre luncă, dispuse pe marginea sudică a terasei Călăraşi, se află satele Grădişte, Cuneşti, Rasa şi Bogata, parte din salba de aşezări intinse de-a lungul Dunării, sate care alcătuiesc actuala comună Grădiştea.

Satele sunt înşirate pe şoseaua Călăraşi - Olteniţa, şosea ce constituie principalul ax de comunicaţie ce străbate comuna pe o lungime de circa 12 kilomteri. Faţă de municpiul Călăraşi, comuna Grădiştea are o orientare Sud-Vest. Este încadrată de comunele: Dragalina la Nord, Cuza-Vodă la Est, Vâlcelele, Independenţa şi Ciocăneşti la Vest; la Sud se află graniţa României cu Bulgaria, formată de fluviul Dunărea.

Ca urmare a poziţiei sale geografice, comuna Grădiştea se situează într-o zonă de relief neted, cu o climă temperat continentală, cu o tentă excesivă şi cu cernoziomuri fertile.

Înainte de 01 Ianurie 1965, satul şi comuna Grădiştea s-au numit Cacomeanca. Rasa a format o comună separată alcătuită din satele Rasa, Cuneşti, Bogata şi Vaidomir până în anul 1968. Între 17 Februarie 1968 şi 23 Ianuarie 1961 comuna a făcut parte din judeţul Ilfov, iar până la 29 Martie 1982 din judeţul Ialomiţa; după această dată este parte componentă a judeţului Călăraşi.

Suprafaţa totală ocupată de comună este de 7480 hectare din care vatra satelor şi suprafaţa ocupată de ape reprezintă 965 hectare.

Cea mai apropiată staţie de cale ferată este la Călăraşi.

Comuna se înscrie în categoria localităţilor mari, cu funcţie preponderent agricolă.