Impactul defrișărilor și al drumurilor forestiere asupra climatului

Defrisarile au inceput inca din timpuri istorice, dar arealele despadurite s-au marit cu trecerea timpului. S-au incediat sute de hectare de padure, peste care s-a instalat eroziunea puternica a apelor. Totodata, s-au practicat intens defrisarile, ce incepeau de la baza versantilor, inaintand progresiv spre cumpana de ape. (Surdeanu, 1998)

Fig 1. Zonele cele mai defrisate din Carpati si Subcarpati

Sursa: http://www.globalforestwatch.org/map

Fig 2. Comparatie intre imagini satelitare din Bazinul Valsanului din anii 1985 si 2012

Sursa: http://geografilia.blogspot.ro/2016/08/defrisarile-masive-din-romania-10.html

Fig 3. Imagine drona, zona defrisata din arealul Vidraru

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=WuzhXCbg8Kw&feature=youtu.be

Fig 4. Comparatie intre imagini satelitare din Muntii Gutai din anii 2003 si 2012

Sursa: http://geografilia.blogspot.ro/2016/08/defrisarile-masive-din-romania-10.html

I. DEFRISARILE

Efectele defrisarilor asupra climei

Cand padurea dispare si campul devine dezgolit:

in timpul verii temperatura creste, iar in timpul iernii scade,

creste viteza si forta distructiva a vantului, capacitatea acestuia de modelare a terenului si de transport al precipitatiilor (lichide sau solide)

creste intensitatea viscolului.

Fig 5. Diferenta dintre o zona despadurita si o zona impadurita in timpul iernii

Sursa: http://www.bbc.com/news/world-europe-32792314

Efectele defrisarilor asupra regimului hidrologic

Apa este cel mai puternic modelator al scoartei terestre.

Prin indepartarea copacilor, creste cantitatea de apa ce ajunge pe sol, zona in cauza devinind un teren neted pe care apa curge nestigherita, in cantitati mult mai mari decat inainte.

Creste cantitatea de apa ajunsa in rauri, modificandu-se debitul, debitul maxim, nivelul, si chiar si suprafata bazinului.