Cuprins
- I. Introducere 3
- II. Vulcanismul 5
- 1. Răspândirea vulcanilor pe Glob 6
- 2. Hazarde, riscuri, dezastre vulcanice 7
- 2.1. Cutremurele premergătoare erupţiilor vulcanice 7
- 2.2. Exploziile 7
- 2.3. Curgerile de lavă 8
- 2.4. Căderile de piroclastite 9
- 2.5. Norii arzători 11
- 2.6. Laharii 11
- 2.7. Emanaţiile de gaze 12
- 2.8. Ploile acide 12
- 2.9. Flăcări şi fulgere 13
- 2.10. Tsunami 13
- 2.11. Poluarea mediului înconjurător 13
- 2.12. Modificările climatice 14
- III. Gazele vulcanice şi efectele lor 16
- 1. Gaze care conţin sulf 17
- 2. Dioxidul de carbon 20
- 3. Gaze care conţin halogeni 21
- 4. Efectele cenuşei vulcanice 22
- IV. Concluzii 23
- V. Bibliografie 24
Extras din proiect
I. Introducere
În Europa suntem relativ departe de majoritatea vulcanilor activi, de aceea tindem să îi subestimăm, ca pe orice fenomen care se petrece undeva departe de noi. Mai vedem la televizor din când în când câte o ştire despre o erupţie, însă mas-media tratează ştirile despre vulcani ca pe ceva exotic, care nu ne afectează prea mult.
Cât sunt de dese erupţiile vulcanice? În ultimul secol au fost activi aproximativ 380 de vulcani, circa 50 de vulcani activi pe an. Dar oare chiar trebuie să ne intereseze ştirile despre vulcani? Principalul argument pentru un răspuns pozitiv la această întrebare este că erupţiile vulcanice sunt deseori asociate cu răcirea globală a climei.
Activitatea vulcanică nu este distribuită uniform pe Pământ, fiind mult mai bogată în zonele active ale plăcilor tectonice. Mai mult de 2/3 din vulcanii activi sunt localizaţi în emisfera nordică şi în regiunea tropicală.
Erupţiile vulcanice pot afecta viaţa oamenilor în mai multe feluri. Efectul imediat se poate datora curgerilor piroclastice, laharelor (curgeri de nămol), avalanşelor, cutremurelor şi valurilor tsunami induse de vulcani, şi mai puţin gazelor toxice şi scurgerilor de lavă. Toate aceste fenomene afectează vecinătatea vulcanilor (cu excepţia valurilor tsunami), producând uneori tragedii teribile cele mai multe sfârţindu-se cu nenumerate pirderi omeneşti.
Numărul decedaţilor în urma bolilor datorate gazelor toxice, a cenuşei ce traversează aerul sunt infime în comparaţie cu numărul oamenilor care mor din cauza valului de cenuşă şi lavă care acoperă pe nepregătite , în decursul a câtorva ore, întregi aşezări umane.
Astfel, la erupţia din 79 dH a Vezuviului, curgerile piroclastice au acoperit oraşul Herculanum şi împrejurimile lui ucigând mii de oameni.Erupţia vulcanului El Chichón din Mexic din 28 martie 1982 a produs scurgeri piroclastice care au ucis 2000 de oameni. Erupţia vulcanului Pelée din Martinica din 1902 a produs un val piroclastic care a ucis 29000 de oameni aflaţi în oraşul Saint Pierre la 6 km de vulcan. În 1985, vulcanul Nevado del Ruiz din Columbia a produs un lahar care a acoperit oraşul Armero aflat la 50 km de vulcan şi a ucis 23000 de oameni.
Fig. 1. Cadavrele locuitorilor din oraşul Herculanum acoperite de curgerile piroclastice datorate erupţiei Vulcanului Vezuviu din 79 dH.
II. Vulcanismul
Vulcanii şi activitatea lor au impresionat omul încă din cele mai vechi timpuri, datorită măreţiei spectacolului oferit, dar şi datorită distrugerilor, pierderilor şi pagubelor produse.
Vulcanismul reprezintă „unul dintre cele mai spectaculoase fenomene de la suprafaţa Terrei, chiar şi a altor sateliţi sau planete, având o importanţă deosebită pentru formarea mediului de viaţă”. (Posea, 2001)
Denumirea de „vulcan” provine de la cuvântul latinesc „Vulcanus”, reprezentat de zeul focului la romani şi greci şi de la numele unei insule din Marea Mediterană în care se găseşte un vulcan activ. (Grecu, 2006)
Încă din Antichitatea a apărut interesul oamenilor de ştiinţă pentru studierea vulcanilor.
În sec.V î.Hr., filozoful Empedocle a murit în timp ce observa de aproape o erupţie a Vulcanului Etna.În anul 79 î. Hr., Pliniu cel Bătrân a murit şi el în timp ce observa erupţia Vulcanului Vezuviu. Erupţia a fost descrisă de către nepotul său.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impactul Eruptiilor Vulcanice asupra Sanatatii Umane.doc