Importanța evenimentelor sportive în dezvoltarea urbană

Introducere

În 2008, pentru prima dată în istorie, mai mult de jumătate din populaţia globului, însumând 3,3 miliarde de oameni, locuiesc la oraş. Se estimează că, până în 2030, această cifră va ajunge la aproape 5 miliarde. Fără urbanizare, nicio ţară nu a realizat o creştere economică semnificativă în epoca industrială. Evenimentele culturale şi sportive sunt un instrument valoros în dezvoltarea urbană.

În contextual actual al competiţiei între destinaţiile turistice, hotelul şi ofertele turistice nu sunt de ajuns pentru a asigura avantajul suficient pentru competitori. Competitivitatea turismului unei destinaţii se bazează mai ales pe oferta sa pentru petrecerea timpului liber, cultură, sport şi mediu.

Aşteptările, în ceea ce priveşte turismul, s-au schimbat: vacanţele presupun din ce în ce mai mult să fie un moment de descoperire (culturală, naturală), de educare informală şi menţin o stare de sănătate bună. Astfel, este logic că turismul natural şi cultural moştenit va experimenta cea mai semnificativă creştere.

Oraşele europene găzduiesc organizarea de evenimente sportive sau culturale, de exemplu evenimente care pot juca un rol important în promovarea imaginii destinaţiilor, atât pe parcursul evenimentului, cât şi după acesta. Toţi participanţii locali pot beneficia din acest tip de evenimente. Fără îndoială, activităţile culturale şi sportive constituie una din principalele motivaţii în alegerea destinaţiilor turistice.

Cea mai importantă parte a turismului urban este deţinută de turismul cultural. Turismul cultural este o particularitate a turismului urban, care abordează cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul în regiunile urbane, în special oraşe mari, istorice şi obiective culturale (muzee şi teatre) precum şi festivale în aer liber.

Oraşele ar trebui să promoveze o cultură vibrantă, constând atât în factori „hard” (disponibilitatea facilităţilor precum centre culturale, cartierelor istorice, muzee şi librării) şi factori „soft” (activităţi culturale, viaţa de noapte, concerte). Acestea fac oraşul mai atractiv pentru forţa de muncă specializată şi întăreşte mândria şi identitatea locală.

Turismul cultural atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivaţie culturală, în timp ce 60% dintre turiştii europeni sunt într-adevar interesaţi în descoperirea culturală în timpul călătoriei lor.

Evenimentele sportive, în special competiţiile sportive, generează, de asemenea, importante fluctuaţii ale populaţiei şi constituie un motor al promovării regionale. Comitetul European Economic şi Social a afirmat recent că sportul şi turismul constituie “un mijloc de schimb de valori pozitive” şi tot acestea contribuie la îndeplinirea scopurilor Agendei Lisabona. Astfel, Comitetul a formulat diferite propuneri pentru o mai bună asociaţie şi dezvoltare a turismului şi sportului: crearea unui observator european comun şi o bancă de informare unde sunt adunate cele mai bune practice, promovarea studiilor şi cercetărilor şi crearea unei agenţii a turismului european.

CAPITOLUL 1

GHID PRACTIC PENTRU OPTIMIZAREA IMPACTELOR EVENIMENTELOR CULTURALE ŞI SPORTIVE ASUPRA DEZVOLTĂRII

DESTINAŢIILOR TURISTICE

Turismul este una dintre cele mai promiţătoare sectoare pentru economia europeană. Europa este bine poziţionată în economia mondială a turismului: ea reprezintă 58,2% din lume şi este prima destinaţie turistică din lume. Sectorul ocupă în jur de 9 milioane de persoane în 2 milioane de întreprinderi, în special în întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri). Turismul reprezintă mai mult de 4% din PIB-ul Uniunii Europene. Dar dacă am lua în considerare relaţiile cu alte sectore (transport, construcţii),contribuţia turismului la PIB, este estimat la aproximativ 11% şi oferă 24 milioane de locuri de muncă(12% din forţa de muncă europeană). În 2006, creşterea economică pentru turism în Europa a ajuns la 4%.

Patrimoniul cultural al Europei este unul dintre cele mai bogate şi mai diversificate. Astfel, ea este o minunată atracţie turistică. Lista celor mai bogate locuri din lume realizată de UNESCO, confirmă bogăţia Europei. Acest patrimoniu a fost promovat prin campania Consiliului European, “Europa, o moştenire comună” (Zilele europene ale patrimoniului) şi de Uniunea Europeană care denumeşte în fiecare an una sau mai multe “Capitale Europene ale Culturii” .

Impactul unui eveniment cultural şi sportiv asupra dezvoltării turismului sustenabil al unei destinaţii depinde foarte mult de calitatea parteneriatelor încheiate anterior, în timpul şi după eveniment. Parteneriatele trebuie să fie o parte din inima acţiunii pe toate nivelele şi trebuie să includă diferiţi participanţi în proces.

Există 4 categorii de actori care sunt implicaţi în desfăşurarea evenimentelor culturale şi sportive (ECS) :

1. Autorităţile locale;

2. IMM-urile orientate pe turism precum şi asociaţiile care reprezintă aceste companii;

3. Organizatorii ECS;

4. Populaţia locală.

În majoritatea cazurilor, aceste 4 categorii de actori au preocupări şi joacă roluri diferite: organizatorii ECS tind să favorizeze calitatea culturală sau sportivă a evenimentului, în timp ce autorităţile locale ajută împreună cu ECS la organizarea şi finanţarea procesului fără să ştie cum să includă ECS-ul într-o strategie mai puternică pentru dezvoltarea economică şi turistică pentru regiunea gazdă. IMM-urile sunt întotdeauna detaşate de orice fel de participare la organizarea unui ECS .

Ghidul ar trebui să permită tuturor participanţilor să îmbunătăţească raţionalizarea metodelor de lucru, munca în echipă, să definească conducerea de proiect împărţită, astfel încât destinaţia gazdă să poată beneficia pe deplin de toate impactele generate de ECS .

Ghidul este structurat în 4 etape:

1. Construirea parteneriatului pentru organizarea ECS-ului la nivel local;

2. Definirea planului de acţiune valorificând atracţiile turistice regionale durabile;

3. Constituirea şi contabilizarea beneficiilor sustenabile ale ECS;

4. Evaluarea ECS şi valorificarea atracţiilor sale turistice pentru dezvoltarea turismului regional.

Fiecare din cele 4 etape e divizată în 10 factori cheie de succes . Pentru fiecare dintre cei 10 factori, Ghidul descrie:

- Scopurile

- Un studiu de caz ilustrând factorul cheie.

- Propunerea de instrumente şi a unei metode de organizare.

1.1. Etapa I : Parteneriatul organizaţiei locale ECS

1.1.1. Factorul 1: Construirea unui parteneriat local

Parteneriatul local este fără îndoiala cel mai important factor pentru a obţine integrarea unui eveniment cultural sau sportiv, cu cea mai mare dinamică pentru dezvoltarea turismului local. Fără un parteneriat local dezvoltat, evenimentul poate avea o calitate culturală şi sportivă bună, dar poate face eforturi pentru a atinge ţelul dezvoltării locale. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită primului factor şi chiar mai mult de atât, datorită faptului că parteneriatele dintre actorii culturali sau sportivi, autorităţile locale şi întreprinderile (în special cele turistice) nu sunt făcute într-un mod spontan.

În anumite cazuri, organizatorii evenimentului cred că este dificil să fie recunoscuţi ca un potenţial punct de sprijin în dezvoltarea turismului. În alte cazuri, chiar organizatorii evenimentului sunt cei care refuză ofertele companiei de teamă să nu-şi denatureze evenimentele. În final, autorităţile locale sau organizatorii ECS sunt adesea prinse în reprezentaţii izolate, într-un spaţiu insuficient pentru actorii socio-economici regionali.

Analizând ECS se constată că organizarea lor este adesea redusă la parteneri tehnici specializaţi care tind să uite de regiunea unde are loc evenimentul. Este important să se distingă două tipuri de parteneriate:

- parteneriate tehnice, esenţiale în schimburile de servicii şi materiale: servire, securitate, întreţinere, etc.

- parteneriate strategice folositoare pentru o colaborare sinceră la un eveniment a diferiţilor participanţi: elaborarea comună a proiectului ECS şi a obiectivelor, identificarea intereselor comune, instalarea relaţiilor de tip “învingător- învingător”, etc.

Calitatea parteneriatului local şi modalitatea în care regiunea este integrată nu sunt lipsite de consecinţe privind modul în care populaţia “trăieşte” evenimentul: aceasta se poate simţi puţin preocupată de ECS şi poate chiar să-l respingă, creând astfel o atmosferă nefavorabilă pentru turiştii veniţi din afara regiunii. De aceea toate ECS-urile trebuie să fie pregătite cu mobilizarea primară şi informarea tuturor locuitorilor din regiune: tinerilor, elevilor, angajaţilor, etc.