Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 12052
Mărime: 864.76KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

I.CONSTRUCTIA POLITICILOR EUROPEI

1.1 Începuturile instituţiilor europene

1.2. De la CECO la Comunitatea Europeană a Celor Şase

1.3. Extinderea şi transformarea Comunităţii Europene (1972–2005)

1.3.1. Europa „Celor Doisprezece“ - Primele extinderi (1972-1986)

1.3.2. Actul Unic European (1986)

1.3.3 Constituirea Uniunii Europene (1992)

1.3.4 Stabilirea criteriilor de aderare la UE

1.3.5. Europa „Celor Cincisprezece“ - A treia extindere (1995)

1.3.6.Tratatul de la Amsterdam (1997)

1.3.7 Agenda 2000

1.3.8 Europa „Celor Douăzeci şi Cinci“ – A patra extindere (2004)

1.4 Constituţia europeană

1.5 Structura tratatului Constitutiei

1.6Instrumentele legale ale Uniuni

II.CONSTRUCTIA POLITICILOR ROMANIEI

2.1 Romania si primi pasi spre Aderare

2.1.1 Efectele Aderari Romaniei

2.1.2 Efectele asupra Tratatului de Aderare a Romaniei

2.2 Politica privind dezvoltarea Romaniei

2.2.1 Obiectivele si principalele politici de dezvoltare regionala

2.3 Amenajarea teritoriului in context European

2.4 Evolutia negocierilor de Aderare a Romaniei in Uniunea Europeana

III. DEZBATERI ASUPRA VIITORULUI UNIUNII EUROPENE

3.1 Declaratia de la Berlin si Tratatul de la Lisabona

3.2 Programul Operational Regional 2007-3013

3.3 Obiectivele Politici de Coeziune a Uniunii Europene in perioada 2007-2013

IV. ECONOMIA ROMANEASCA IN FATA INTEGRARI UNIUNI EUROPENE SI RISCURILE LA CARE SE SUPUNE

4.1 Matricea S.W.O.T( puncte tari, pucte slabe,oportunitati ,amenintari)

V.CONCLUZI- AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE CU PRIVIRE ADERARI ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA

VI.BIBLOGRAFIE.

Extras din document

I.CONSTRUCTIA POLITICILOR EUROPEI

Uniunea Europeană este formată din 27 de state membre şi numără aproape 500 de milioane de locuitori, începând cu ianuarie 2007. La baza întregii construcţii europene a stat voinţa de a lucra împreună, pe baza unor interese comune. Acestea au condus la convingerea că în unele domenii se pot obţine rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel naţional. Aşa s-a ajuns la politicile comune tuturor statelor membre, elaborate şi adoptate de către instituţiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii.

De multe ori, politicile comune răspund şi unui prin¬cipiu fundamental al construcţiei europene, acela al solidarităţii şi coeziunii. Existenţa politicilor comune conferă unicitate Uniunii Europene pentru că demonstrează acceptarea cedării unei părţi a suveranităţii statelor membre către instituţiile europene.

1.1. Începuturile instituţiilor europene

Primele organizaţii europene apar după Cel de-al Doilea Război Mondial:

La 5 aprilie 1944, la Londra are loc semnarea Tratatului dintre Belgia, Olanda şi Luxemburg (BENELUX) privind constituirea unei uniuni vamale între aceste ţări.

La 17 martie 1948 este semnat Tratatul de la Luxemburg de către Belgia, Franţa, Luxemburg, Regatul Unit şi Olanda prin care ia fiinţă Uniunea Occidentală. Se încerca, astfel, organizarea unei apărări comune pe baza unui pact de asistenţă în caz de agresiune.

La 16 aprilie 1948 este creată la Paris Organizaţia Europeană de Cooperare Economică (OECE), având drept scop administrarea fondurilor acordate de către Statele Unite ale Americii prin intermediul Planului Marshall pentru reconstrucţia Europei. În 1961 ea se transformă în Organizaţia Economică de Cooperare şi Dezvoltare (OECD) care în prezent numără 28 de membri şi are ca scop concertarea politicilor economice din statele membre, prin reuniuni ministeriale anuale, precum şi monitorizarea evoluţiei înregistrate de economiile în cauză.

În urma Congresului de la Haga din 7-11 mai 1948, Franţa propune constituirea unei Adunări Europene, denumită Consiliul Europei. Acest lucru s-a materializat prin semnarea Tratatului de la Strasbourg de zece state europene la 5 mai 1949. Această instituţie îşi desfăşura activitatea în domeniul cooperării parlamentare şi al drepturilor omului. Dar, datorită influenţei britanice, ea nu dispunea de puteri reale. O dată cu căderea blocului comunist, în 1989, Consiliul Europei va deveni prima structură de primire a noilor democraţii din Europa Centrală şi de Est, contribuind astfel la securitatea democratică a continentului .

1.2. De la CECO la Comunitatea Europeană a Celor Şase

La 9 mai 1950, ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman marca un moment istoric prezentând ideea creării unei comunităţi de interese paşnice, idee care a fost acceptată de către guvernele Franţei şi Germaniei.

Această propunere era fundamental diferită de soluţiile anterioare de unificare a Europei, prin înglobarea ideii pragmatice a lui Jean Monnet (pe atunci responsabil, în Guvernul francez, cu planificarea reconstrucţiei ţării), şi anume: participarea celor două state (Franţa şi Germania), cu poziţii egale, în cadrul unei noi entităţi care să coordoneze, iniţial, industriile cărbunelui şi oţelului din cele două ţări, dar să şi pună bazele unei viitoare federaţii europene.

Acesta era un răspuns la problemele de după Cel de-al Doilea Război Mondial, generate de tensiuni între unele state europene, dar şi la potenţialele probleme economice legate de efortul acestora de reconstrucţie.

A. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului

Prin Tratatul de la Paris încheiat la 18 aprilie 1951 Planul Schuman a fost acceptat de toate ţările participante la negocieri (Franţa, Germania, Italia şi cele trei ţări ale Benelux-ului) şi s-a hotărât înfiinţarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Tratatul a fost semnat pentru 50 de ani .

Pentru a duce la îndeplinire obiectivele sale, Tratatul CECO consacră patru instituţii:

Înalta Autoritate era organul cel mai novator, de esenţă supra¬naţională. Ea era alcătuită din 9 membri desemnaţi pentru 6 ani, de comun acord, de către guvernele statelor membre. Instituţia avea independenţă financiară şi politică în raport cu statele membre.

Consiliul Miniştrilor dispunea de o putere limitată şi emitea avize de conformitate la anumite decizii ale Înaltei Autorităţi. El era format din 6 miniştri ai afacerilor externe.

Adunarea Parlamentară era alcătuită din 78 de membri delegaţi de către parlamentele naţionale. Deputaţii nu se regrupau pe dele¬gaţii naţionale, ci pe grupuri politice europene (creştini-democraţi, socialişti, liberali), prefigurând, în acest mod, structura viitorului Parlament European.

Curtea de Justiţie care trebuia să vegheze la o bună funcţionare în ansamblu a CECO, intervenind pentru rezolvarea tuturor diferendelor. CECO a fost prima organizaţie europeană ce dispunea de puteri supranaţionale. Meritul său este dublu:

pe plan politic, ea a favorizat reconcilierea şi cooperarea franco-germană şi a deschis calea către o Europă comunitară;

pe plan economic, ea a contribuit la redresarea Europei prin liberali¬zarea producţiei şi a schimburilor de materii prime (cărbune şi oţel) fundamentale pentru industrie.

Preview document

Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 1
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 2
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 3
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 4
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 5
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 6
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 7
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 8
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 9
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 10
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 11
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 12
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 13
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 14
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 15
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 16
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 17
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 18
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 19
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 20
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 21
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 22
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 23
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 24
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 25
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 26
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 27
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 28
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 29
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 30
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 31
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 32
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 33
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 34
Integrarea României în politica europeană de amenajare teritorială și de dezvoltare regională - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Integrarea Romaniei in Politica Europeana de Amenajare Teritoriala si de Dezvoltare Regionala.doc

Alții au mai descărcat și

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Judetul Timis

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpatilor

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Te-ar putea interesa și

Dezvoltarea durabilă în România

Introducere Criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului necesita o solutie....

Relațiile urban-rural în cadrul politicilor regionale europene

INTRODUCERE Politica regională europeană a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai importante politici de dezvoltare, întrucât acţiunile...

Integrarea României în politica de amenajae teritorială și de dezvoltare regională

Introducere Acceptând ideea cǎ orice comunitate se configureazǎ şi spaţial şi cǎ printr-o structurǎ spaţio-temporalǎ îşi poate pǎstra...

Instituții și politici europene

Partea I I Concepte de baza privind politica de dezvoltare regionala Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste impulsionarea si...

Politica de Dezvoltare Regională

Introducere “Trebuie tinut minte că nu există lucru mai greu de plănuit, mai îndoielnic de reusit si mai periculos de stăpânit decât crearea unui...

Rolul Politicii de Amenajare a Teritoriului în Întărirea Coeziunii Teritoriale la Nivelul UE

1. Conceptul de amenajare a teritoriului Amenajarea teritoriului urmăreşte obiective de justiţie teritorială şi rentabilitate economică. Astfel,...

Scenarii Privind Regionalizarea în România și Implicațiile lor pentru Dezvoltarea economico-socială

Scenarii privind regionalizarea în România și implicațiile lor pentru dezvoltarea economico-socială Stadiul cunoașterii Tema regionalizării este...

Legislația construcțiilor și urbanism

Dreptul urbanismului este o ramură de drept în care se regăsesc atât elemente de drept public, cât si de drept privat, care poate fi definit ca un...

Ai nevoie de altceva?