Integrarea turistică a geositului Peștera Scărișoara - Ghețarul de la Scărișoara

1.Introducere

Orice produs ce are un scop, o semnifiație, un rezultat în urma unui eveniment sau aparține de pământ, apă sau chiar de aer capătă un nume sau o definiție ce îi prezintă valoarea.

Geositul reprezintă o locație care deține o anumită semnificație geologică sau geomorfologică, în funcție de caz. Pe langă toate caracteristicile sale ce țin de geologie, geositurile au această calitate prin care pot căpăta valori culturale sau chiar de patrimoniu.

Caracteristicile ce dau notă gesșitului sunt elementele din domeniiloe precum geologie(șisturi paleontologice, sedimentologice, mineralogie, petrografice,etc), geomorfologie(glaciare, litorlae, fluviale, speologice), climatologie( baleneo-climatice), hidrologie(izvoare de apă termală sau minerală, maritime), biogeografie(biotopuri în general), pedogeografie( relicte).

Un spațiu pentru a avea o valoare culturală sau de patrimoniu trebuie să fie și cunoscut, iar geoturismul nu este un termen prea cunsocut, mai ales în România la nivelul unui public general larg. Dacă atunci când ne gandim la turșimul normal primul aspect e atractivitatea, aspectul de care se leagă cel mai concret geoturismul este unicitatea științifică si scopul pe care l-a avut în evoluția geografică a regunii în care se regăsește.

In cadrul temei alese se vor regăsi elemente ce țin de toate aspectele legate de un geosit, astfel voi pune în valoare unicitatea de la Peștera Scărișoara sau Ghețarul de la Scărișoara.

2.Caracterizarea geografică a zonei.

2.1. Caracterizarea fizico-geografică.

Regiunea unde este amplasată Peștera Scărișoara este partea vestică a județului Alba, oraș din Transilvania, aparținând de comuna Gârda de Sus, pe valea Arieșului Mare, zonă locuită de moți.

Integrarea turistică a geositului Peștera Scărișoara.Ghețarul de la Scărișoara.

Peștera Scărișoara este localizată în Munții Apuseni, grupă montană ce este situată în partea central-vestică a țării, constituind sectorul nordic al Carpaților Occidentali. Această formațiune muntoasă s-a format în orogeneza alpino-carpato-himalayana, adică sunt munți tineri.

Zona este înconjurată de munți, respectiv Munții Bihor, Munții Vlădeasa și Munții Gilău. În geologia lor se regăsesc în general mai multe tipuri de roci , putem spune chiar un mozaic de roci, precum roci cristaline pleozoice și metamorfozate, însă predominant calcare, de aceea avem un număr atât de mare de peșteri existente în zonă, cum ar fi Peștera Ursilor, Peștera Scărișoara, Peștera Ghețarul Vîrtop, Peștera Coiba Mare, Peștera Poarta lui Ionele, Peștera Drăcoaia, Peștera Pișolca. Planșeul peșterii este format din gheață de ghețar, de o culaore gălbuie, având un aspect murdar.Lungimea totală a peșterii este de 720 m, ea având o adâncime de 105 m. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime și 60 de metri în diametru.

Pereții peșterii sunt compuși din calcar , iar sălile sale sunt împărție în 3 zone turistice - Sala Mică, Sala Mare și Biserica Veche, urmând apoi alte 3 zone ce nu sunt deschise publicului larg, ci pentru cercetători - Rezervația Mică, Rezervația Mare și culuarul Coman.

Cum se poate ca în România să existe cel mai important ghețar, chiar unic în toată Europa, într-o peșteră? Totul ține în mare parte de clima pe care si-a creat-o peștera. Principalele elemente ale climatului subteran sunt: temperatura aerului, jocul maselor de aer și regimul umiditații aerului.