Integrarea turistică a geositurilor din zona Gura Humorului - Piatra Pinului și Piatra Șoimului

1.Introducere

Un sit arheologic (geosit) este un teren, care cuprinde vestigii arheologice, ce reprezintă habitatul uman din diferite etape ale evoluției sale, cuprinzând structuri arhitecturale, urbanistice, tehnice, amenajări, precum și alte urme ale civilizației umane, în contextul natural, la suprafața solului sau sub acesta, identificate prin metode arheologice, informații documentare sau alte metode și care a fost sau poate fi investigat științific.

Conform legii, în România proprietarii unui teren nu au dreptul să împiedice acccesul la un sit arheologic descoperit pe terenul lor, dar sunt îndreptățiți la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice, pentru perioada în care se desfășoară acestea și sunt scutiți de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafețele afectate de cercetările arheologice, pe întreaga durată a efectuării acestora.

Pentru acest proiect am ales geositurile localizate pe teritoriul orașului Gura Humorului, Bucovina, Suceava, România, Piatra Pinului și Piatra Șoimului.

2.Caracterizarea geografică a zonei luată în studiu.

2.1 Caracterizarea fizico-geografică

Geologia

Orașul Gura Humorului este situat în depresiunea intramontană cu același nume, dezvoltată la confluența Moldovei cu râul Humor, la o altitudine de 490 m, între culmile împădurite ale Obcinei Mari, Obcinei Voronețului și Obcinei Humorului.

În general, toponimicul “Obcini” indică un anumit tip de relief: culmi prelungi, paralele, domoale, nu foarte înalte, separate de văi paralele. Din punct de vedere etimologic, obcina amintește de proprietatea comună, devălmașă de altă dată (ocină) a țăranilor liberi asupra pădurilor și pășunilor de pe acest tip de culmi.

Localitatea se situează la intersecția coordonatelor geografice de 47ș 32´ latitudine nordică și 25ș 54´ longitudine estică.

Așezarea Voroneț se află într-o zonă de deal (Obcina Voronețului - Măgura 816 m) la o altitudine de cca. 400 - 500 m. Fostul sat Voroneț, în prezent localitate componentă a orașului Gura Humorului s-a dezvoltat în jurul Mănăstirii Voroneț, de-a lungul drumului local ce leagă cele două localități, drum ce urmărește valea pârâului Voroneț până la confluența acestuia cu râul Moldova.

Orașul are un cadru natural pitoresc, fiind înconjurat de obcini acoperite cu păduri de foioase și rășinoase, iar climatul este plăcut și reconfortant. Zona Voroneț reprezintă un reper al limitei dintre arealul pădurilor de foioase și cele de conifere.

Orașul se învecinează cu comuna Mănăstirea Humorului și cu comuna Pârteștii de Jos, la nord, la est se învecinează cu comuna Păltinoasa, la sud cu comuna Slatina, la sud - est cu comuna Valea Moldovei, la vest cu orașul Frasin.

Relieful

Orașul Gura Humorului este situat în partea de est a Carpaților Orientali și reprezintă limita dintre două subunități ale Carpaților Orientali, respectiv Obcinile Bucovinei, în nord și Munții Stânișoarei, în sud.

Din punct de vedere geologic, relieful Obcinilor Bucovinei, unitate de munți scunzi și mijlocii, este alcătuită din fliș cretacic și paleogen. Obcina Voronețului (Măgura - 816m), drenată de văile Suha, mărginește la sud depresiunea.

Obcinile Bucovinei au ca trăsătură specifică paralelismul culmilor prelungi, puțin înalte și masiv împădurite, separate de văi longitudinale largi. Depresiunea Gura Humorului s-a format în zona de vărsare a pârâurilor Humor, Voroneț, Suha, Suha Mare, Suha Mică, în râul Moldova, fiind axată pe sinclinal, iar culmile care o înconjoară formează anticlinale, existând o perfectă adaptare la structura geologică.

Clima

Clima Bucovinei este temperat continentală. Spațiul geografic al județului Suceava aparține aproape în egală masură sectorului cu climă continentală (partea de est) și celui cu climă continental moderată (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer își pierd treptat din umezeala în timpul traversării Carpaților Orientali, astfel încât în partea estică a județului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna si ploi reci primavara si toamna. Din est, județul primeste influente climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, ger si viscole iarna.

Temperaturile minime coboară uneori pâna la -38,5 °C, iar temperatura cea mai ridicată a fost de 39,8 °C (în iulie 2000). Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni și vai, datorită fenomenului de inversiune climatică. Temperatura medie multianuală este de 2 °C la munte și 7,5 °C în zona de podiș

Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă. Trecerea de la iarnă la primavară se face brusc în partea de est a județului, față de partea de vest unde, pe vârfurile înalte și versanții umbriți ai munților, zapada și înghețul se întâlnesc până la sfârșitul lunii mai și chiar începutul lunii iunie.

Precipitațiile variază de la an la an și sunt cuprinse între 800 si 1200 mm, în funcție de zonă.