Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 2374
Mărime: 2.20MB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Daniel Tudora
Facultatea de Geografie si Geologie
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Extras din document

Populația vârstnică

În exprimarea cantitativă a gradului de îmbătrânire demografică trebuie stabilită vârsta de la care o persoană este considerată ca făcând parte din segmentul vârstnic. Nu există o definiție unică în acest sens, această limită de vârstă fiind stabilită în funcție de domeniul de studiu. Dacă se studiază îmbătrânirea în legătură cu regimurile de pensionare, limita care se impune este cea de 65 de ani. Dacă însă se analizează dependența vârstnicilor față de activi, atunci se preferă vârstele de 75, 80, sau chiar 85 de ani.

Principala cauză a îmbătânirii demografice este tranziția de la un nou regim de reproducere a populației, de la regimul traditional, caracterizat prin rate înalte de natalitate și fertilitate, la regimul modern, cu rate scăzute de natalitate și mortalitate.

În județele Alba-Arad-Hunedoara, indicele de îmbătrânire are valori cuprinse între 0,3 și 8,8, unde valorile maxime apar înregistrate în partea de est a județului Arad, partea de nord a județului Hunedoara și partea de nord-vest a județului Alba. Valorile minime se înregistrează în special în zonele urbane, iar aceste valori sunt prepoderente în județul Arad care au ca punct central municipiul Arad și au o răspândire radiară. Dacă analizăm cartograma putem oberva că valorile ridicate apar acolo unde accesibilitatea este mai dificilă, unde lipsesc drumuri sau drumurile nu sunt modernizate, pe când valorile minime apar în lungul rețelelor de drum.

Ca o consecință directă a accentuării treptate a procesului de îmbătrânire demografică, va apare în societate o nouă presiune: raportul dintre numărul indivizilor care intră pe piața muncii și contribuie la buget și fondurile de asigurări sociale de pensii și de sănătate și numărul persoanelor vârstnice care sunt beneficiari ai fondurilor de pensii și de sănătate, raport care scade continuu, creând dezechilibre.

Efectele procesului de îmbătrânire asupra desfășurării vieții economice și sociale, cât și asupra evoluțiilor demografice viitoare, determină alte perturbații la nivelul populației școlare, populației fertile și populației în vârstă aptă de muncă

Populația ocupată

Populatia ocupata este segmentul cel mai important al populatiei active si cuprinde toate persoanele de 14 ani si peste, care, în perioada de referinta, au efectuat o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri si servicii în una din ramurile economiei nationale, în scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata în natura sau alte beneficii. Aceasta nu cuprinde șomerii.

Populația ocupată, cunoaște două procese ce prezintă determinari complexe, chiar imposibil de reparat in totalitate. Primul proces este îmbătrânirea demografică a forței de muncă ocupate, are o condiționare predominant demografică prin intermediul evolutiei specifice a populatiei active. Aceasta conditionare este marcată de o puternică amprentă social - economica provocata, pe de o parte, de cresterea duratei medii a vieții, de sporirea intervalului de școlarizare și pregătire profesională , pe de alta parte scăderea vieții reale , a standardului de viata a populatiei , in general , si a populatiei varstnice, in special.

Un alt proces este cel de ruralizare a populatiei ocupate, proces semnalat incepand din 1996. La fel ca si in cazul imbatranirii demografice , ruralizarea fortei de munca efective a fost si este datorata interdependentelor economice, demografice, sociale, politice. Criza economica profunda si prelungita pe care întâlnit-o România a determinat modificari în fluxurile migratorii interne ale populației, in marea ei majoritate aflata in cautarea asigurarii traiului de subzistenta.

În macrojudețul Alba-Arad-Hunedoara distribuția populației ocupate este relativ uniformă însă excepțiile o reprezintă zonele urbane care prezintă un raport mai ridicat datorită diversității economice și a numărului ridicat de locuri de muncă. Iar o altă excepție o reprezintă mediile rurale izolate care prezintă valori minime în ceea ce privește populația ocupată datorită economiei limitate la anumite ramuri sau sectoare economice. Se poate observa că rata populației ocupate este ridicată în zona căilor de comunicație deoarece aceste căi facilitează dezvoltarea economiei, astfel odată cu dezvoltarea economiei apar și locuri de muncă.

Preview document

Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 1
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 2
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 3
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 4
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 5
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 6
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 7
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 8
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 9
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 10
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 11
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 12
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 13
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 14
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 15
Intercomunalitățile din județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Intercomunalitatile din judetele Alba, Arad si Hunedoara.docx

Ai nevoie de altceva?