Extras din proiect
Populatia timpurie : olmeci, mayasi, azteci
Cei mai multi savanti au cazut de acord asupra faptului ca in urma cu 30.000 de ani sau chiar 40.000 de ani, in perioada tarzie a Pleistocenului, oamenii au traversat Marea Bering din nord-estul Asiei catre America de Nord. Raspandindu-se pe continent, unitatile familiale au ocupat pesterile sau alte adaposturi, vanand animalele mici pentru hrana.
In epoca precolumbiana, inaintea de cucerirea spaniola, doua zone distincte compuneau teritoriul cunoscut astazi sub denumirea de Mexic. Spre nordul regiunii Tampico si la granita cu Baja California, pana in centrul Statelor Unite de astazi, se gaseau imensele deserturi fierbinti, dar si campiile intinse, denumite Grand Chichimeca. La sud de Grand Chichimeca si pana la nord de Honduras si El Salvador se intindea zona culturala si geografica denumita Mezoamerica.
In perioada arhaica (7.000-1.500 i. Hr.), multe triburi au abandonat stilul de viata nomad, stabilindu-se in sate si adoptand viata sedentara. In jurul anului 3.000 i. Hr., desi consumau sezonier fructe si seminte, triburile cultivau deja porumb, dovlecei, ardei iuti, avocado si alte legume si fructe. In preajma anului 1.500 i. Hr. exista in regiune o societate simpla, de tip agrar.
Olmecii
Olmecii au fost prima civilizatie istorica precolumbiana pe teritoriul american. Istoria lor incepe prin anul 2000 i.Hr. si dispare aproximativ in anul 400 i.Hr.
Olmecii venerau zeul Jaguar, devenind astfel cunoscuti sub numele de ,,Oamenii Jaguarului". Multe societati
americane timpurii credeau ca, atunci cand a fost creata lumea, s-a nascut o rasa de fiinte jumatate oameni, jumatate jaguari. In civilizatia olmeca, aceste fiinte erau identificate cu preotii-conducatori. Se credea ca spiritul zeului Jaguar salasluia in preoti, ceea ce le conferea putere si agilitate si ii facea stapani peste oameni, asa cum jaguarul era stapan peste animale. Mai existau si alti zei, printre care se gasea si un sarpe cu clopotei.
Centre de civilizatie:
La Venta, "o insula in intregime inconjurata de mlastini". Aici s-a descoperit un bloc de piatra inalt de 2,25 de metri, lat de 86 de centrimetri, care reprezenta un personaj in picioare imbracat cu un fel de fusta si purtand pe cap o boneta.
San Lorenzo a fost un alt centru de civilizatie inainte de La Venta, astfel incat primele vestigii olmece din aceasta asezare dateaza din 1200 i.Hr.; se pot numara nu mai putin de 75 de monumente, printre care admirabile statui si sapte capete colosale. O a doua constatare ar fi faptul ca platoul San Lorenzo, care se ridica
cu aproximativ 50 de metri deasupra savanei, este si el artificial. El a fost construit de mana omului cu pretul unor eforturi extraordinare.
Olmecii se intretineau in general din agricultura, nu din vanat sau domesticirea animalelor pentru hrana. Hrana de baza a olmecilor era porumbul, pe care il foloseau pentru a face o fiertura sau din care faceau turte pe care apoi le coceau.
Arhitectura olmeca
Erau construite case si sanctuare din lemn; panouri si grinzi din lemn sculptat impodobeau templele si resedintele demnitarilor. Umiditatea zonei si termitele n-au lasat nici o singura marturie a acestei arte. Singurul obiect olmec de lemn este o masa gasita in Guerrero.
Aproximativ in anul 400 i.Hr., olmecii dispar din istorie, majoritatea siturilor lor fiind abandonate. Aparitia maiasilor poate fi una din cauzele acestei disparitii.
Poporul mayas
Una dintre cele mai timpurii si mai fascinante civilizatii din Mexic a fost cea a vechilor mayasi, care au trait in peninsula Yucatan, dar si in tinuturile muntoase si sesurile din Chiapas si America Centrala. Maya constituie cea mai mare populatie indigena din Mexicul de astazi, numarand 3 milioane de locuitori si traind dupa vechile datini.
Zonele locuite de mayasi au fost si leaganul altor civilizatii extrem de avansate, pre-mayase: civilizatia olmeca si cea teotihuacaneana; se crede ca mayasii sunt beneficiarii cunostintelor preluate de la aceste puternice civilizatii anterioare.
Civilizatia Maya este o civilizatie foarte avansata, mai ales in domeniul matematicii, astronomiei si arhitecturii.
Preotii mayasi erau detinatorii cunostintelor savante, religia fiind la acea data strans legata de astronomie si aritmetica.
Mayasii prevedeau cu exactitate eclipsele si insemnau pe tabele deplasarile planetei Venus cu o precizie care ii nauceste si azi pe oamenii de siinta.
Sistemul mayas de scriere se baza pe hieroglife.
In ciuda preciziei uimitoare a calendarului mayas, preotii mayasi credeau ca Pamantul este plat ca un disc si nu si-au dat seama ca el se invarteste in jurul Soarelui.
Civilizatia maya, desi era extrem de avansata, nu a cunoscut inventii precum roata, sticla sau moneda.
Desi posedau cunostinte astronomice extrem de avansate, mayasii nu aveau decat unelte din piatra; nu au cunoscut aparatele optice, nici vreun instrument oarecare de precizie si nici nu aveau vreo unitate de timp minimala ca ora sau minutul; masuratorile lor se bazau doar pe urmarirea cu ochii, pe calculele de triangulatie si pe masurarea umbrelor.
Civilizatia maya era strans legata de porumb, mayasii ajungand chiar sa-l venereze (considerau ca omul este nascut din porumb).
Pe langa astronomie, un alt domeniu in care civilizatia maya a excelat este arhitectura: mayasii au ridicat mii de constructii care atrag si uimesc si azi prin armonia formelor si amploarea proiectelor. Dintre cele 400 de orase mayase identificate, cel mai bine conservat este Chichen Itza. Aici s-au construit, pe langa piramide (in numar destul de mare si de dimensiuni impresionante), temple, stele funerare, bogat ornamentate cu motive animale, vegetale sau hieroglife.
Bibliografie
Aureliu Al. Cristescu, (1970)-Mexic, Editura Enciclopedica Romana
Ion Marin, Marian Marin, (2003)- America de Nord (Canada, Statele Unite ale Americii, Mexic) Geografie fizica, umana si economica, Editura Universitatii din Bucuresti
Francisco Morales Padron, ,,Istoria descoperirii si cuceririi Americii", Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1979;
Constantin Buse, ,,De la Bolivar la Cardenas", Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1984;
si economica, Editura Universitatii din Bucuresti
http://mythologica.ro
http://politeia.org.ro
http://www.fatanevazutaalumii.ro
http://oltenitainfo.ro
http://jurnalgiurgiuvean.ro
Conținut arhivă zip
- Istoria Mexicului.pptx