Județul Alba

Teritoriul judetului Alba are o pozitie centrala in cadrul Romaniei, ocupand o parte din zona centrala si sud  estica a Muntilor Apuseni, o parte a Dealurilor Tarnavelor, a Podisului Secaselor, precum si a versantului Nordic al Muntilor Sureanu.Conturul judetului are forma unui triunghi al carui varf sudic patrunde in Muntii Sureanu pana aproape de izvoarele Tartaraului si Salanelor, iar latura nordica se sprijina pe Muntii Bihor aproape de Platoul Padisului, respectiv pe interfluviul ce separa bazinul Ariesului de cel al Crisului Negru si al Somesului Mic.Latitudinal, intre punctele extreme, judetul insumeaza o distanta de cca 129 km, iar longitudinal 123 km, de la izvoarele Ariesului Mic si pana in estul comunei Cetatea de Balta.In nord se invecineaza cu judetele Bihor si Cluj, in est cu judetele Mures si Sibiu, in sud cu Valcea, iar in vest cu Arad si Hunedoara.Pe teritoriul judetului se afla zona de confluenta a Muresului cu Tarnava, precum si intretaierea unor principale cai de comunicatie rutiere si feroviare, care i-au permis inca din timpuri stravechi o dezvoltare ascendenta.Prin forma si pozitia sa, prin trecutul sau istoric si prin prezentul sau infloritor, judetul Alba este o inima in inima tarii.

Relieful si tectonica complicata a regiunii au contribuit la inzestrarea frumusetii naturale a judetului.Compartimentarea in blocuri, scufundarea inegala si jocul pe verticala al acestora, prezenta faliilor si a culoarelor de prabusire au creat o multitudine de forme de relief : lunci, dealuri si podisuri, munti, care, la randul lor, se reflecta in peisajul foarte variat si atragator, de la cel de lunca si podis la cel al crestelor muntoase inalte.Numeroase depresiuni tectonice din zona montana, modelate ulterior de eroziune (Zlatna, Almasu Mare, Tara Motilor, Trascau), sunt intens umanizate, iar asezarile omenesti au vechimi de milenii.Prin varietatea petrografica, un adevarat mozaic, regiunea justifica atat interesul turistic, cat si cel al oamenilor de stiinta.Rocile vulcanice sparg invelisul de roci mai vechi, inviorand pretutindeni peisajul intre Zlatna  Abrud  Rosia Montana si Campeni.Izolat, ele se mai gasesc in Muntele Gaina si in Sureanu, unde apar in masa cristalina sub forma de granite, granodiorite, dand un plus de maretie acestor munti.Porfirele din Trascau au generat, prin dezagregare, un relief ruiniform, pitoresc, iar bazaltele de la Detunata reprezinta o adevarata curiozitate a naturii, declarata rezervatie naturala, dar in acelasi timp si punct de belvedere pentru o mare parte a Tarii Motilor".

Calcarele, in cea mai mare parte de varsta mezozoica, au creat cel mai reprezentativ relief carstic din tara noastra, care se inscrie in peisaj cu un pitoresc aparte.Se intalnesc fie compacte sub forma de benzi masive sau platforme intinse, cum este complexul carstic Ocoale  Scarisoara din Muntii Bihor, masivul Scarisoara  Belioara din Muntele Mare, platforma calcaroasa Bedeleu  Ciumarna din Trascau, fie sub forma de stanci si blocuri izolate infipte in masa flisului cretacic si presarate pe versantii si culmile Trascaului sau pe versantii vaii Ariesului.Tot legat de prezenta calcarelor, turistul intalneste, in zona montana, abrupturi cu inaltimi ametitoare, numeroase sectoare de vai cu chei adanci si stramte, cu pereti verticali.Amintim salbaticile chei de pe vaile Rameti, Cetii, Tecsesti, Intregalde, Aiud, Ampoita, Fenes si Cib, apoi, scurtele dar pitorestile chei ale Runcului, Pociovalistei si Posegii, cheile Albacului sau cele de pe frumoasa vale a Ordancusii.

Un potential turistic deosebit il prezinta lumea subterana a pesterilor, in care natura s-a intrecut pe sine in migala, rabdare si fantezie.Deosebite sunt pesterile cu gheata cum sunt Scarisoara si Ghetarul de la Vartop, gigantice avene pe fundul carora se acumuleaza aerul rece si greu favorizand mentinerea ghetii.Numai pe valea Ordancusei sunt peste 40 de pesteri, majoritatea de mici dimensiuni si suspendate chiar pe peretii cheilor.Mai importanta este pestera Poarta lui Ionel, in care, de la prima vedere, ochiul intalneste cascade impietrite de calcit, ori Pestera de sub Zgurasti.Pe valea Gardisoarei se deschid pesterile Coiba Mare si Coiba Mica, iar in Muntii Trascau pestera Huda lui Papara rasplateste efortul turistului prin etalarea unui univers mirific strabatut de un parau subteran.Tot in acest masiv pot fi vizitate pesterile Bisericuta, Pestera Liliecilor, avenul din Piatra Cetii etc.Toate aceste forme dezvoltate pe calcare, pe langa interesul peisagistic, au o mare valoare stiintifica prin geneza lor, prin structura sau prin flora si fauna specifice.Sisturile cristaline din Muntii Sureanu si Muntele Mare se impun prin relieful masiv pe care-l genereaza, iar rocile sedimentare din podis de care se leaga prezenta cutelor diapire au favorizat aparitia statiunii balneoclimaterice Ocna Mures.De asemenea, pe seama argilelor, a gresiilor si a microconglomeratelor s-au dezvoltat unele forme geomorfologice curioase, cum este Rapa Rosie de langa Sebes unde, pe o latime de cca 800 m, apa de siroaie a creat o dantelarie de forme sculpturale.Punctele fosilifere de la Garbova de Sus, Dealul cu Melci, Piatra Corbului etc, sunt obiective de interes turistic dar mai ales stiintific, azi declarate rezervatii naturale.Acestea sunt cateva aspecte prin care roca si structura reflectate in relief au creat unele obiective importante din punct de vedere economic si stiintific, dar avand in acelasi timp si o deosebita insemnatate turistica.Relieful dezvoltat pe rocile amintite si modelat de agentii externi prezinta in cadrul judetului trei unitati : o unitate muntoasa, una de dealuri si podis si una de depresiuni si culoare.