Județul Gorj, amenajare turistică, faună și floră

Așezare geografică

• Județ în sud-vestul României, pe cursul mijlociu al Jiului;

• Suprafața: 5.602 km² (2,35% din suprafața țării);

• Populație: 386.097 locuitori (INS, 2004), din care 47% în mediul urban;

• Densitate: 65,7 loc/km².

• Reședința: municipiul Târgu Jiu.

• Orașe: Bumbești-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbunești, Tismana, Turceni, Țicleni

• Comune: 61 .

Turism intens, legat de varietatea condițiilor naturale (defileul Jiului, cheile Oltețului, Corcoaiei, Sohodolului ș.a., peșterile Polovragi, a Muierilor, Cloșani, lacurile glaciare montane ș.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, așezările daco-romane de la Sușeni, Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamația), de numeroasele obiective arheologice (mănăstirile Tismana și Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtișoara), de operele monumentale ale lui Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului), precum și de datinile, obiceiurile tradiționale și portul gorjenesc. Indicativ auto: GJ.

PESTERI

Pestera CLOŞANI

Trei zone carstice, adica trei zone cu relief specific dezvoltat pe calcare, au fost delimitate in acest triunghi de granita intre Muntii Mehedinti si Muntii Valcan: zona versantului stang al Vaii Motrului Sec, zona Pietrei Mari a Closanilor si zona Cornetului Satului. Intinderea pe care o ocupa aceste zone nu este mare, dar formele carstice dezvoltate la suprafata calcarelor sau in adancimea acestora sunt destul de bine reprezentate. Se detaseaza in relief creasta si abruptul versantului nordic al Pietrei Mari a Closanilor, cheile Motrului Sec, din amonte de satul cu acelasi nume, sau cele ale Motrului Mare din dreptul Steiului Rosu si din amonte de satul Closani, vaile repezi si seci care brazdeaza panta Pietrelor Closanilor inspre Motru Sec si Motru Mare, precum si cuburile de doline din Cornetul Musetoaiei si Valea Albiilor.

Dintre numeroasele goluri subterane dezvoltate in acest perimetru merita sa fie mentionate aici, in afara Pesterii Closani, cel putin alte sanse: Pestera Martel (sapata in prima zona carstica), Avenul de la Muncelu si Pestera aven din Foeroaga Ingusta (localizate in cea de a doua zona carstica), Pestera 10 de la Closani, Pestera Vacilor de la Closani si Pestera-aven din Cioaca cu Brebenei (care apartin, impreuna cu Pestera Closani si alte 16 mai mici, celei de a treia zone carstice).

Pestera Martel (poarta numele marelui speolog francez E.A. Martel), sapata in baza versantului stang al Motrului Sec, este o pestera activa, cu o retea de galerii a carei lungime depaseste 2 km.

Avenul de la Muncelu, situat langa creasta Pietrei Mari, reprezinta o verticala de peste 40 m, deschisa la aproape 1400 metri altitudine.

Pestera-aven din Foeroaga Ingusta, sapata in versantul drept al Vaii Motrului Mare, la circa 450 m altitudine relativa, este – dupa cum o arata numele – o combinatie intre un gol vertical (de – 36 m) si galerii orizontale in lungime de circa 170 m, foarte frumos impodobite cu formatiuni de calcit, intre care se remarca stalagmitele-lumanari.

Pestera 10 de la Closani, situata cam la aceeasi altitudine cu Pestera Closani si nu departe de aceasta, are peste 160 m lungime si adaposteste un bogat cimitir de oase de urs de pestera (Ursus spelaeus).

Pestera Vacilor, ca si Pestera Martel, este tot o pestera activa (adica o pestera prin care mai circula apa) si foarte putin ornamentata. Lunga de peste 1 km, ea a suferit degradari in zona deschiderilor, de pe urma procesului de modernizare a soselei care strabate Valea Motrului Mare.

Ultimul gol subteran, Pestera-Aven din Cioaca cu Brebenei, se gaseste cam in dreptul Pesterii Closani, dar pe celalalt versant al Cornetului Satului, in Valea Albiilor. Este o pestera mica, de numai 85 m lungime. Incepe cu un aven de 6 metri si continua cu o panta de grohotis ce conduce intr-o sala alungita in care din partea opusa, coboara o alta panta de fragmente de calcar desprinse de pe tavan. Apoi, o ultima portiune descendenta rasuceste galeria inspre vest si se termina cu scurgeri masive de calcit, care au inchis orice posibilitate de continuare. Peretii galeriei si fragmentele de calcar desprinse de pe tavan. Apoi, o ultima portiune descendenta rasuceste galeria inspre vest si se termina cu scrugeri masive de calcit, care au inchis orice posibilitate de continuare. Peretii galeriei si fragmentele de calcar de pe podeaua salii sunt oarte bogat ornamentate cu formatiuni coraliforme. Dar, pe langa aceste formatiuni, o impresionanta si bizara impletitura de delictite acopera circa 2 m patrati din tavanul ultimei portiuni a golului subteran, conferind Pesterii-aven din Cioaca cu Brebenei statut de unicat, deosebind-o de toate celelalte pesteri din tara noastra.