Județul Neamț - agricultura și mediul

1.1 Caracterizare generală

Învecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele Iaşi şi Vaslui la est, Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului).Acesta se desfășoară pe o suprafață de 5890km2, adică 2.4% din cea a țării.În judetul Neamt sunt doua municipii (Piatra Neamt si Roman),3 orase (Târgu Neamt, Bicaz si Roznov), 70 de comune si peste 340 de sate. Suprafata este de 5893km², reprezentând 2,5% din teritoriul României.Populatia judetului este de 550.000 locuitori.

1.1 Relieful: Cea mai mare parte a judeţului e muntoasă, formată din masive mai înalte (peste 1.700 m şi chiar peste 1.900 m) înşirate între afluenţi, pe dreapta văii longitudinale a Bistriţei (masivul Dornele, Budacului, Ceahlăului); şi dintr-o singură culme mai joasă, cu spinarea netedă, pe stânga aceluiaşi râu, (Stănişoara). În Răsăritul zonei muntoase urmează depresiunile subcarpatice Nemţişor şi Cracău, apoi Subcarpaţii, care se ridică în N judeţului până la peste 900 m (dealul Pleşului) iar în S scad şi sunt fragmentaţi de afluenţii Bistriţei, Moldovei, Siretului.

În estul județului se desfășoară o parte a Podișului Moldovei cu altitudini reduse, cele mai mici înregistrandu-se în valea Siretului.

1.2 Hidrografia: Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.

Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.În anii construcției socialiste Bistrița a fost barată și s-a format unul din cele mai mari lacuri de acumulare din țară, lac ce alimentează hidrocentrala de la Stejarul.Rețeaua hidrografică, mai ales Bistrița cu lacurile care au fost create în aval de Bicaz: Pînărați, Piatra-Neamț, Roznov etc. prezintă mare interes economic nu numai din punct de vedere energetic, ci și prin faptul că alimentează cu apă industrială municipiul Piatra-Neamț, orașul Roznov și alte centre de populație, precum și unele scetoare ale economiei agricole.

1.3 Vegetația acestei regiuni este formată din păduri, predominant coniferele, secundar foioasele, care sunt larg utilizate în industria de prelucrare a lemnului.Relieful mai înalt este acoperit cu vegetație ierboasă care servește ca bază furajeră pentru creșterea animalelor.Vegetația spontană este alcătuită din păduri de foioase (fag și stejar) și ierboasă, care se întrepătrunde tot mai mult cu plantele de cultură.În structura floristică a acestei ultime formațiuni predomină gramineele și leguminoasele.

1.4 Solurile sunt în cea mai mare parte brune acide montane, cele mai răspândite fiind deci solurile cenușii de pădure,cernoziomurile levigate și solurile aluvionale iar cele parțial scheletice reprezentative pentru masivul Ceahlău.

1.5 Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice.Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).