Județul Sibiu

1. Localizarea si caracterizarea judetului

Asezat în centrul tarii, acolo unde se întâlnesc drumurile ce au legat teritoriile

istorice românesti, Sibiul este o punte de legatura si de circulatie a valorilor materiale si spirituale, care a produs o cultura si civilizatie înfloritoare. Cetate a Transilvaniei, resedinta Mitropoliei Ardealului si a episcopului evanghelic, Sibiul s-a dezvoltat ca asezare pe ruinele anticei Cedonia. Primii colonisti germanofoni, flamanzi, si mozelani au întemeiat pe malurile Cibinului o noua asezare, Villa Hermanni, la jumatatea veacului al XII-lea. Ulterior, asezarea s-a numit Hermannsdorf, apoi Hermannstadt, iar populatia româneasca l-a denumit Sibiu.

1.1. Scurt istoric

Sibiu, resedinta de judet (cu 170000 de locuitori, la 272 km de Bucuresti, important centreu industrial, comercial, turistic, pastreaza si astazi amprenta de burg medieval, cu neasemuite comori ale istoriei si artei ce definesc nobletea si frumusetea acestor locuri. Este amplasat intr-o regiune pe care Dumnezeu si natura au rasfatat-o cu frumuseti si bogatii naturale. Vestigiile istorice ne arata ca aceasta zona a fost populata cu mii de ani în urma, semn al genorizitatii naturii cu aceste locuri.

Produs al convietuirii de veacuri a românilor cu sasii si ungurii stabiliti in zona, civilizatia creata aici, în sudul Transilvaniei, a fost întotdeauna în pas cu mersul civilizatiei europene.

În secolul al XIV-lea Sibiul era un puternic centru mestesugaresc. Documente din anul 1376 fac mentiunile despre existenta a 19 bresle, ai caror membrii exercitau nu mai putin de 25 de meserii. Aceste bresle întretinau relatii comerciale foarte active cu satele românesti din estul si sudul Carpatilor, desi invaziile turcesti le-au stânjenit în unele epoci. Spre sfârsitul secolului al XIV-lea, pericolul turcesc accentuându-se, locuitorii Sibiului decid sa-si construiasca o cetate puternica.

Fortificatiile rezista cu succes atacurilor turcesti din 1432, 1438, 1442 fiind extinse continuu, asa încât numarul turnurilor de aparare ajunge la 40. Sprijinit de puterea economica mestesugarilor, Sibiul a jucat si un însemnat rol cultural în Transilvania. Documentele mentioneaza înca din secolul al XIV-lea existenta unei biblioteci (mai exact, o colectie de carti manuscrise) puse la dispozitia carturarilor din localitate si din centrele mai apropiate. Biblioteca s-a îmbogatit treptat cu o serie de tiparituri, mai ales dupa ce a luat fiinta- în prima jumatate a secolului al XVI-lea- tipografia care a dat, în 1544, un catehism luteran în limba româna si apoi o serie de carti pentru Tara Româneasca. În domeniului învatamântului, trebuie amintit ca în secolul al XIV-lea, functiona la Sibiu prima scoala.

În 1692 exista la Sibiu un gimnaziu, iar în secolul al XIX-lea s-a organizat o academie de drept. Spre sfârsitul secolului al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei, Samuel Bruckenthal, începe sa-si adune colectiile de tablouri, antichitati si carti rare pe care le va expune în muzeul ce-i poarta si acum numele, muzeu deschis în 1817.

Orasul Sibiu are o istorie scrisa de aproape 1000 de ani, prima atestare documentara a orasului datând din anul 1191. Putine orase din România se pot bucura de o istorie atât de bogata. Astfel, sunt prezentate principalele evenimente care au constituit la vremea respectiva o premiera româneasca sau mondiala:

o 1292- este atestat primul spital din România;

o 1380- prima atestare a unei scoli din România;

o 1494- se deschide prima farmacie din România;

o 1524- timp de 345 de ani casa Haller din Piata Mare a apartinut aceleasi familii;

o 1534- prima moara de hârtie din România

o 1544- la Sibiu se tipareste prima carte în limba româna;

o 1551- Conrad Hass experimenteaza prima racheta în trepte din lume;

o 1671- În jurul Sibiului se descopera gaz metan;

o 1782- Chimistul Franz Joseph MËller descopera telurul;

o 1795- cel mai vechi paratraznet din S-E Europei se instaleaza la Sibiu;

o 1797- Samuel von Hahnemann infiinta primul laborator de homeopatie din lume;

o 1817- se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din România;

o 1818- se înfiinteaza prima Societate Muzicala;

o 1820- strazile sunt luminate noaptea;

o 1852- apare Telegraful Român care de atunci are aparitie neîntrerupta, cel mai vechi ziar din sudul Europei;

o 1859- podul Minciunilor este primul pod din fier din România;

o 1872- prima linie de cale ferata între Sibiu si Copsa Mica se deschide;

o 1875- se deschide prima fabrica de masini din Transilvania;

o 1895- s-a deschis muzeul de Istorie Naturala care cuprinde cel mai vechi ierbar din România;

o 1897- Sibiul devine primul oras din România iluminat cu curent electric;

o 1898- are loc proiectie cinematografica din oras;

o 1904- Sibiul este al doilea oras din Europa care introduce tramvaiul electric;

o 1928- s-a deschis prima gradina zoologica din România.

În cei aproape 1000 de ani de existenta Sibiului a fost martorul unor evenimente inedite. Centrul Sibiului este cel mai mare sit medieval din România, numeroasele strazi si piete din perimetrul sau, sunt în ansamblul lor, adevarate monumente istorice, a caror valoare documentara, arhitectonica si chiar artistica este inestimabila. Acest judet însumeaza o istorie seculara de intregi framântari dar si fapte marete.