Lacurile din Județul Bacău

1. Motivaţia

Referitor la importanţa lacurilor există un interes crescând în Europa, şi o conştientizare a contribuţiei pe care acestea o aduc biodiversităţii precum şi funcţiilor bazinului hidrografic. Cu toate acestea pentru judeţul Bacău nu există o hartă a lacurilor iar corpurile mici de ape, cum ar fi unele lacuri şi iazuri, nu sunt încă cunoscute şi reprezentate cartografic.Un rol important reprezintă localizarea marilor unităţi lacustre (naturale şi artificiale în apropierea spaţiilor de locuit deoarece lacurile constituie un element polarizator, care dă identitate peisajului şi constituie totodată un suport al activităţilor economice, de la agricultură la piscicultură şi mai recent turism.

Lucrarea, Tipurile de lacuri din judeţul Bacău este rezultatul cercetărilor de teren, în contextul documentării de specialitate pe baza datelor oferite de Internet,de Administraţiile locale ale primărilor şi a unei bibliografii cu caracter general.

2 Scopul

Scopul general este realizarea hărţii lacurilor din judeţul Bacău.

3.Obiectivele

a)identificarea tipurilor de lacuri din judeţul Bacău;

b)observarea în teren a distribuţiei lacurilori în corelaţie cu elementele cadrului natural local ;

c)realizarea unui material cartografic de sinteză;

4 Istoricul cercetărilor

Pănă în prezent nu a fost realizat un astfel de studiu asupra lacurilor din judeţul Bacău, iar informaţia bibliografică şi de specialitate este generală şi de multe ori inexactă .

Găsim totuşi unele precizări asupra lacurilor din judeţ în Geografia României(vol.IV)-Regiunile pericarpatice(1983) ân care se dau date cu caracter general privind lacurile de acumulare de pe Siret şi Bistriţa iar în lucrarea Judeţul Bacău (1972 autorii N.Lupu,C.Brănduş şi I.Văcăraşu fac referiri sumare cu privire la lacurile judeţului.Un studiu mai recent(2006,Şerban Lucian)-Dicţionar geografic al judeţului Bacău în prezentarea denumirilor geografice din judeţ prezintă şi date cu privire la spaţiile lacustre.

Informaţiile de pe Internet deşi sunt abundente sunt în mare parte inexacte şi foarte diverse dar utile pentru informare si pot constituii puncte de plecare în cercetare(comparând datele culese de la agenţii economici şi primării cu cele de pe Internet s-au găsit deosebiri foarte importante).

5.Metode şi procedee de cercetare aplicate

Pentru cunoaşterea elementelor geografice din zona luată în studiu a fost consultată bibliografia de specialitate ,au fost realizate observaţii şi cartări de teren,s-a realizat o documentare la instituţiile de specialitate.

5.1.Observarea

Prin relaţia vie cu natura şi esenţa fenomenelor,observarea directă a permis strângerea de material documentar, înţelegerea fenomenelor şi proceselor din arealul studiat .Pentru observarea în natură există câteva norme: alegerea punctului de observare,analiza formelor,determinarea caracteristicilor elementelor, căutarea formelor de tranziţie,mişcări şi agenţi, ierarhia agenţilor (ritmul acţiunii, actualitatea procesului,valoarea).

Observarea nu s-a redus la o simplă privire a elementului, ea a presupus urmărirea atentă şi sistematică a factorilor ce influenţează repartiţia lacurilor, a condiţiilor în care se manifestă aceşti factori, efectele lor asupra zonelor lacustre.Prin observare am putut determina poziţia lacului în cadrul regiunii(am stabilit zona de relief în care este cantonat lacul şi localităţile din apropiere,etc).

5.2.Metoda analizei care presupune descompunerea întregului în componente,a permis evidenţierea particularităţilor diferitelor elemente geografice şi descifrarea unor interacţiuni ale lor.Analiza alături de observaţie ,ne-a ajutat şi la stabilirea originii lacului,modul de formare a cuvetei şi a acumulării apei.Cercetarea cuvetei a implicat şi determinarea altitudinii la care este situat lacul dar şi a formei,suprafeţei ,lungimii,lăţimii etc.

Analiza datelor din tabele, a datelor obţinute de pe urma cartărilor de teren ne-a ajutat să identificăm factorii determinanţi ce au determinat formarea lacurilor , să identificăm distribuţia spaţială şi în timp a acestora.

Analiza cartografică a permis înţelegerea funcţionării elementelor mediului local. Ea a implicat analiza repartiţiei spaţiale a diferitelor tipuri de lacuri dar şi determinarea unor caracteristici morfometrici (lăţime,perimetru,lungime,arie). Pentru aceste determinări am utilizat harta dinamică-aplicaţia ANCPI.

Analiza funcţională a implicat cunoaşterea factorilor ce influenţează diferitele caracteristici ale lacurilor( forma cuvetei,lăţimea,adâncimea,perimetrul,etc.) relaţiile ce există între aceste elemente..

5.3.Metoda comparativă constă în analiza comparativă a obiectelor,proceselor,fenomenelor de acelaşi gen pentru a stabili asemănările şi deosebirile dintre ele.

Această metodă a permis obţinerea de informaţii asupra răspăndirii şi genezei variate a lacurilor din diferite spaţii geografice ale judeţului.

5.4 Metoda investigaţiei a fost folosită pentru obţinerea de informaţii de la comunitatea locală privind localizarea diferitelor tipuri de lacuri.

5.5 Metode cartografice

- Realizarea diagramei prin cerc structural

Această reprezentare grafică a fost utilizată pentru reprezentarea ponderii diferitelor tipuri de lacuri pe unităţi de relief . Prin regula de trei simplă a fost calculată corespondenţa dintre tipurile raportată la unităţile de relief şi valoarea corespunzătoare în grade. A fost trasat cercul cu o rază convenabilă, a fost măsurat cu ajutorul raportorului unghiul corespunzător sectorului pe care la-m delimitat. În final a fost întocmită legenda şi scris titlul.

- Realizarea cartogramei

Cartograma a fost utilizată în realizarea hărţii lacurilor judeţului Bacău.

Este o reprezentare cartografică în care colorarea sau haşurarea indică gradul diferit al intensităţii unui fenomen într-o unitate teritorială.

După ce am extras datele din tabel şi le-am grupat în grupe valorice reprezentative, au fost stabilite haşurile/culorile corespunzătoare intensităţii fenomenului reprezentat şi aplicate pe suportul cartografic. A fost întocmită legenda, înscris titlul, scara de proporţie, anul realizării reprezentării cartografice şi autorul.

5.6 Procedeul clasificării geografice constă în ordonarea obiectelor,proceselor sau teritoriilor în grupe ierarhizate. Criteriile clasificării pot fi: genetice, după formă ,dimensiuni sau funcţie. Acest procedeu l-am utilizat în clasificarea tipurilor de lacuri după diverse criterii(importanţă economică,geneză,localizare).

5.7. Descrierea geografică este unul dintre primele procedee utilizate în geografie şi constă în consemnarea rezultatelor observaţiei şi a celor obţinute de alte metode de cercetare. Pentru o descriere geografică corectă sunt necesare următoarele condiţii: descrierea geografică trebuie să fie exactă, să fie completă, caracteristică, explicativă, analitică şi sintetică ( Mehedinţi S., 1931). În lucrarea de faţă , descrierea geografică a vizat prezentarea caracteristicilor lacurilor privind localizarea ,suprafaţa, adâncimea,importanţa economică,etc.