Cuprins
I. SCURTA CARACTERIZARE A ORASULUI BUCURESTI SI A SECT 5
1. Localizarea geografica a sectorului 5
2. Caracterizarea conditiilor fizico-geografice ale Bucurestiului:
a) Relieful
b) Clima
c) Apele, flora si fauna
3. Populatia
4. Ecoomia
II. PROBLEMELE DE MANAGEMENT ALE DESEURILOR
1. Gestiunea deseurilor - aspecte metodologice
2. Managementul integrat al deseurilor in Sectorul 5
3. Colectarea selectiva
III. CONCLUZII
Extras din document
MANAGEMENTUL DESEURILOR IN SECTORUL 5 BUCURESTI
I. SCURTA CARACTERIZARE A ORASULUI BUCURESTI
SI A SECTORULUI 5
Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Bucureştiul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti la nord şi Giurgiu la sud. Oraşul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.
Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1859 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.
Sectorul 5 este , situat în partea de sud-vest a municipiului, cuprins între sectoarele 4 şi 6.
Sectorul 5
Cartiere 13 Septembrie, Cotroceni, Dealul Spirii, Giurgiului, Ferentari, Rahova
Suprafaţă
29 km²
Populaţie (2002)
cca 270.000
Densitate
x loc/km²
Primar Marian Vanghelie
(PSD, din 2004)
Viceprimar Marcel Florentin Bera
Site-ul primăriei sectorului
Sectorul 5 este un sector în Bucureşti, situat în partea de sud-vest a municipiului, cuprins între sectoarele 4 şi 6.
1. Localizarea geografica a sectorului 5:
Situat în partea de sud-vest a Bucureştiului, cu prelungiri în zona judeţului Ilfov, care conduc spre oraşele Giurgiu şi Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele I şi III şi la vest cu sectorul VI, desfăşurându-se pe o suprafaţă de 29 km², cu o populaţie de cca 270.000 de locuitori.
Pornind ca şi celălalte sectoare exact din centrul capitalei, respectiv din Piaţa Universitatii, sectorul V conturează şi el o parte din desenul unei flori cu şase petale, care se deschid spre toate punctele cardinale ale oraşului. Suprafaţa acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie este străbătut în zona sa nordică de o porţiune a râului Dâmboviţa, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vodă (cunoscut şi sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde îşi avea sălaşul zona istorică a capitalei dominat de străvechea mânăstire Mihai Vodă, monument emblematic al Bucureştiului. Alt relief pronunţat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi şi de culturi bogate de viţă de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreştilor şi actuala Şosea a Viilor, alcătuind aşa numita Podgorie a Bucureştiului.
2. Caracterizarea conditiilor fizico-geografice ale Bucurestiului
a) Relieful
Câmpia Bucureştiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E şi E până la Valea Pasărea, în S-E şi S până la Câmpul Câlnăului şi Lunca Argeş-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeş-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mişcării de înălţare a Carpaţilor şi Subcarpaţilor şi a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess şi depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile îşi prelungesc cursurile şi îşi intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia. Câmpia Bucureştiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică, şi 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviţei. Oraşul propriu-zis se desfăşoară între 58 m şi 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaţa sa se încadrează în intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depăşesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2. Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) şi văi (cu terase şi lunci) care se succed de la nord către sud: Câmpul Băneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m şi densitatea fragmentării mai mare în sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Văii Colentina, pantele pot depăşi 5o. Valea Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) şi puternic meandrată. La intrarea în Bucureşti are lăţimea de 0,5 km, iar la ieşire, de 1,5 km. În lungul ei apar două terase joase (de 2-3 m şi de 4-6 m) şi
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Deseurilor in Sectorul 5 Bucuresti.doc