Mânăstirile din nordul Bucovinei

Geografia Bucovinei - Relief, Peisaje, Poze

Rezumat: Austriecii au numit-o “Die Buchenland”, “Taramul Padurilor de Fag” din zona. Bucovina istorica era aproape dubla fata de cum este acum, dar partea nordica apartine acum Ucrainei, ca urmare a Pactului sovieto-german Ribbentrop-Molotov, din august 1940. Ceea ce ramane formeaza partial tinutul administrativ al Sucevei. Judetul Suceava se invecineaza la nord cu Ucraina, la vest cu regiunea romana Transilvania, cu judetele Bistrita-Nasaud si Maramures, de-a lungul culmilor carpatice. La estul si sudul Sucevei, se afla judetele din Moldova: Iasi si Botosani in est, Neamt, Harghita si Mures in sud.

Bucovina reprezinta o sinteza a varietatii, armoniei si frumusetii peisajelor romanesti, bogatia sa de relief, cu munti, podisuri, trecatori, dealuri, campii, vai, rauri si lacuri, cu padurile sale, cu fauna si flora.

Carpatii Estici se extind dinspre frontiera ucraineana la nord pana departe, la raul Prahova, la sud. Acestia, alaturi de Subcarpati, ocupa cele doua treimi vestice ale Bucovinei, in timp ce in partea estica se intinde podisul Sucevei. Regiunea de munte este formata dintr-o serie de obcini paralele, orientata intr-o directie aproximativa de la nord la sud.

In termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar conditiile fizice au creat doua mari sub-categorii: climatul muntelui si cel al podisului.

Temperaturile medii anuale variaza intre 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestica a Obcinei Mari si aproape 7-8 grade in podis. Acestea sunt temperaturi joase, in comparatie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasa. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multa zapada, si verile reci si umede. Precipitatiile medii anuale sunt de 700 mm.

Rezervatia „Codrul Secular” de la Slatioara, langa varful Rarau, incercuieste una din cele mai vechi paduri ale Romaniei, unii copaci avand peste 400 de ani vechime. Multitudini de flori salbatice, asezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu inchis, se afla pe cele mai frumoase intinderi posibile din tara.

Una din rezervatiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante infloritoare rare. Acesta e paradisul albinelor si apicultura, una din cele mai vechi ocupatii din Romania, este practicatain mare masura.

Manastiri din Nordul Moldovei

Numarul impresionant al bisericilor din Bucovina, Romania, cu interesantele fresce interioare si exterioare, a fost pastrat inca din timpurile medievale. Datorita unicitatii si valorii lor artistice, acestea au fost adaugate la Lista cu Mosteniri Culturale Internationale a UNESCO, in 1993. Intr-adevar, nu exista alt loc pe pamant in care se afla un astfel de grup de biserici, cu o asa de inalta calitate a frescelor exterioare.

In majoritatea cazurilor, bisericile au fost intemeiate ca loc al familiilor nobile pentru ingropare. Desi urmand programul iconografic canonic, fiecare pictor a interpretat scenele in feluri usor diferite. Folosind culori precum Albastrul de Voronet, Rosul de Humor sau Verdele de Arbore, pictorii (majoritatea necunoscuti) au descris povestile biblice ale pamantului si ale raiului, scene din viata Sfintei Fecioare si a lui Iisus Hristos, povestiri despre inceputurile omenirii si viata dupa moarte. Prima data, scenele au fost pictate pe peretii interiori, apoi extinse catre peretii exteriori. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atat religioase, cat si didactice: pentru a promova ortodoxismul si pentru a educa oamenii de rand.

Manastirea Putna

Asezata la 72 de kilometri de vestita Cetate de Scaun a Sucevei, Sfanta Manastire Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a Sfantului Voievod Stefan cel Mare, strajuieste de peste cinci veacuri tinutul legendar al Bucovinei.

Lucrarile de constructie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” au inceput la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia si s-au terminat in anul 1469. Slujba de sfintire a avut loc in acelasi an, la 3 septembrie, dupa biruinta de la Lipnic asupra tatarilor. S-a construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente. Lucrarile la Turnul Tezaurului, s-au finalizat la 1 mai 1481.

De-a lungul veacurilor, Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari: incendii, cutremure, jafuri si navaliri straine, care i-au schimbat chipul cel dintai.

In secolul al XVII – lea biserica manastirii era grav avariata. Vasile Lupu incearca sa o rezideasca, dar nu reuseste sa o finalizeze deoarece isi pierde domnia. Pisania din pronaos aminteste de lucrarile de reconstructie ce au continuat sub domeniile lui Gheorghe Stefan si Eustatie Dabija, pana in anul 1662. Desi biserica refacuta urmareste indeaproape planul si proportiile bisericii lui Stefan cel Mare, pictura originala va fi pierduta pentru totdeauna.

Dupa ocuparea Bucovinei in 1775 de catre habsburgi, manastirea sufera noi transformari ale arhitecturii exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, construirea unor noi chilii intre 1852 si 1856, modificarea formei acoperisului bisericii in 1859. Lucrari ample de restaurare au avut loc in anul 1902, sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer, in vremea mitropolitului Bucovinei Arcadie Ciupercovici (1896 – 1902).