Mediul subecuatorial - Savana

Mediul subecuatorial are o larga desfasurare de-o parte si de alta a regiunii ecuatoriale, frecvent pana la latitudinea de 20. Anumite conditii locale (indeosebi desfasurarea unor lanturi montane) au favorizat extinderea la latitudini mai mari (in sudul Africii pana la 30, in sudul Argentinei pana la 35, in Peninsula Iukatan la 22, in India pana aprape de Tropicul Racului.

Savana este o asociatie vegetala specifica podisurilor africane, australiene si braziliene alcatuita in principal, dintr-un covor continuu de ierburi inalte, in care ici colo apar si arbusti izolati.

Savanele cuprind regiunile cu climat tropical din America deSud (din Guyana si din lungul fluviului Orinoco, unde se numesc “Ilanos” si din Brazilia, numite “campos”), din Africa tropicala, din Australia si India. Ele fac trecerea intre padurile dense, tropicale, umede si deserturi, sau catre padurile cu Frunze cazatoare ale zonei temperate. Uneori, padurea patrunde puternic in cadrul savanei, in lungul raurilor ce o traverseaza, alcatuind asa-numitele „paduri-galerii”.

Cele mai intinse si interesante savane sunt raspandite in Africa, America de Sud, Australia si sudul Asiei.

In emisfera nordica, mediile tropicale se situeaza la sud de Tropicul Racului. Ele se intind, in Africa, din Senegal pana in Etiopia. In emisfera sudica, mediile tropicale se gasesc la nord de Tropicul Capricornului, in Africa, in sudul Zairului, Angola, Zambia, Namibia, Zimbabwe si Mozambic si chiar insula Madagascar.

Capitolul II

Clima

Caracteristicile peisajelor sunt dependente de conditiile climatice ce se succed in cadrul a doua sezoane distincte – unul cald si umed, iar altul cald so uscat.Ele sunt legate de pendularea sezoniera a alizeelor si calmelor ecuatoriale.In sezonul de vara, cald si umed, aria de actiune a alizeelor se deplaseaza la latitudini mai mari, iar aici se extinde actiunea maselor de aer ecuatoriale, umede.Ca urmare, amplitudinile termine scad, temperaturile se situeaza intre 20 si 25C, precipitatiile convective sunt bogate, iar umezeala se mentine la valori de peste 75% ; luna cea mai calda este mai sau iunie.

In sezonul de iarna, alizeul este dominant, el aduce aer cald si uscat. Amplitudinile termice diurne sunt mari (10-15C) si se datoreaza incalzirii diurne ce duce la valori de 30C si raciri nocturne care coboara temperatura la sub 15C. Nebulozitatea, ca si umiditatea aerului, sunt reduse. Acest sezon frecvent dureaza patru luni in vecinatatea padurii ecuatoriale si mai lung la latitudini mai mari (7-10 luni la limita cu desterturile)

In sol, variatiile de temperatura se inregistreaza pana la 0,5 m, fiind mai intense in sezonul de iarna.Cantitatiile de precipitatii inregistreaza anual valori de 1000 – 1500 mm. Exista o distributie neuniforma a ploilor. In sezonul umed, ele au frecventa mare si au carater de averse, care uneori capata caracteristicile unor furtuni intense. Lunile cele mai ploioase difera de la o regiune la alta, pe ansamblu acestea fiind la mijlocul intervalului umed. In sezonul uscat, precipitatiile lipsesc adesea una sau doua luni ; in restul luinlor se manifesta ca averse la intervalle mari de timp.

Diferentieri marcante in regimul de manifestare a elementelor climatice apar in lungul unor tarmuri si in regiunile limitrofe lor, unde se inregistreaza climatul musonic (India, Indonezia, sud-estul Chinei, pe coastele Americii Centrale). Ceea ce este specific aici este diferenta climatica neta intre cele doua sezoane. Vara, sunt frecvente masele de aer oceanice. Este cald, foarte umed, nebulozitatea este mare, cad ploi de convectie si sunt frecvente furtunile. Acum cade cea mai mare parte din cantitatea anuala de precipitatii (peste 1000mm). Pe tarmurile montane inalte, musonul da cantitati de precipitatii foarte mari (Conakry peste 4000 mm, Cherrapunji, Assam-India 11.550 mm).