Migrația Externă în România

1.Rezumatul studiului

Migraţia vizează deplasarea spaţială a indivizilor, ce presupune depăşirea graniţelor fizice care delimitează populaţia de referinţă. În condiţiile lumii moderne, când deplasările spaţiale sunt atât de frecvente, nu orice deplasare constituie migraţie. Astfel, petrecerea concediului în altă ţară ca turist, plecarea celor din zona frontierei la lucru într-un oraş din ţara vecină cu întoarcerea seara acasă, deplasarea în scop de afaceri, participarea sportivilor la diferite competiţii în alte ţări etc. sunt cazuri limpezi ca nu avem de a face cu evenimente migratorii. La polul opus, stabilirea definitivă în altă ţară prin adoptarea unei noi cetăţenii şi renunţarea la cea iniţială sau chiar stabilirea într-o altă ţară graţie obtineriii unui loc de muncă pe termen lung sau nelimitat, sunt cazuri ce reflectă “adevărate” situaţii de migraţie.

Există mai multe criterii după care se construiesc tipologiile migraţiilor: migraţia raportată la teritoriul naţional; migraţia raportată la factorul timp; migraţia după gradul de constrângere; migraţia după numărul persoanelor implicate în actul migratoriu; migraţia după scopurile/ cauzele acesteia; migraţia după statutul juridic al migranţilor.

Migraţia internaţională a României a fost unul dintre factorii care contribuit la scăderea efectivului populaţiei României după 1990 după un flux masiv, de peste 96000 de persoane, în 1990, numărul emigranţilor a scăzut treptat, ajungând la puţin peste 8000, în 2002 şi la peste 8700 ,în 2008.

2. Cuvinte cheie

- Mişcare migratorie

- Migraţie

- Emigraţie

- Imigraţie

- Migrant

- Emigrant

- Imigrant

3.Metodologia folosită

În lucarea nostra am analizat fenomentul migraţiei externe a României pe baza datelor din Anuarul statistic al României pe anul 2009 şi pe baza literaturii de specialitate.

4.Scopul şi obiectivele cercetării

Scopul lucrării este reprezentat de necesitatea cunoaşterii fenomenului migraţiei externe din România. Obiectivele cercetării noastre sunt:

- descrierea cantitativă a migraţiei;

- descoperirea şi analizarea cauzelor care determină migraţia;

- analiza migraţiei în ceea ce priveşte sructura pe vârste şi sexe;

- descoperirea consecinţelor migraţiei.

5.Studiul propriu-zis

5.1 Conceptul de migraţie

Migraţia vizează deplasarea spaţială a indivizilor, ce presupune depăşirea graniţelor fizice care delimitează populaţia de referinţă. În condiţiile lumii moderne, când deplasările spaţiale sunt atât de frecvente, nu orice deplasare constituie migraţie. Astfel, petrecerea concediului în altă ţară ca turist, plecarea celor din zona frontierei la lucru într-un oraş din ţara vecină cu întoarcerea seara acasă, deplasarea în scop de afaceri, participarea sportivilor la diferite competiţii în alte ţări etc. sunt cazuri limpezi ca nu avem de a face cu evenimente migratorii. La polul opus, stabilirea definitivă în altă ţară prin adoptarea unei noi cetăţenii şi renunţarea la cea iniţială sau chiar stabilirea într-o altă ţară graţie obtineriii unui loc de muncă pe termen lung sau nelimitat, sunt cazuri ce reflectă “adevărate” situaţii de migraţie.