Monografia fizico-geografică a Munților Măcin

Capitolul I

1.Asezare ;Limite

Masivul muntos al Macinului, asvand inaltimi maxime cu putin peste 400 m, afiseaza totusi o silueta impozanta, cu povarnisuri pronuntate , fiind altcatuite din roci foarte vechi.Vaile sunt aproape brusc in vecinatatea Dunarii si baltilor sale, situate la aproximativ 20 m altitudine. Creasta accidentata si stancoasa a Pricopanului, asezata spre vest, mai aproape de albia Dunarii reproduce, la scara mai mica , semetia caracteristica muntilor Fagaras. De retinut inca ca diferenta de nivel dintre sesul de la poalele masivului si varfurile cele mai impozante ale lantului muntos este destul de mare, de aproape 450m.

Varfurile vechilor munti, supuse interperiilor unui climat arid si vanturilor, au fost roase aproape pana la baza, iar pulberea galbena adusa de vant a acoperit ca o mantie groasa de zapada toate neregularitatile solului. Astef in decursul timpului, inaltimile muntilor s-au redus aproximativ de zece ori.

Muntii Macin, cel mai evident martor al orogenezei hercinice din tara noastra, se desfasoara sub forma unor culmi paralele orientate NV-SE si asezate in cotul pronuntat pe care Dunarea il face in nord-vestul judetului Tulcea (Cotul Pisicii).Unii geografi numesc aceasta zona montana Muntii Pricopanului, dar denumirea nu este justificata nici prin pozitie si nici prin altitudine. Daca la nord sivest sunt strajuiti de terenuri joase din lunca Dunarii, pe celelalte laturi inaltimile scad usor, in zonele Dealului Niculitel si Podisul Babadagului. Modul in care Dunarea si-a croit o cale spre Marea Neagra,ocolind acesti munti, este intru totul semnificativ. In prezent ca urmare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare, lacurile din lunca au disparut pe rama vestica , mentinandu-se inca cele din NV si N.

Limitele geografice ale acestor munti suntstabilite intre 28º 07’ si 28º 27’ longitudine esticasi 45º01’ si 45º21’ latitudine nordica, suprafata de teren ocupata de ei fiind de aproape 500km².Sunt situati in intregime in judetul Tulcea.

Limita de nord este marcata de Dunare pana la care se interpunlacurile Jijila si Crapina si baltile dintre ele. Limita de est o constituie foarte clar , vaile Luncavita, Nifon, Hamcearca si Balaceanca de pe aceste vai care despart muntii dealurile Niculitelului.(Cornet, Cocos, Boclugea, Coslugea).Limita de sud se situeaza la culoarul depresionar in care se gasesc localitatile Traian, Mircea Voda, Horia, color ce desparte muntii de Podisul Babadagului( in aceasta zona numit Podisul Atmagea) prin Pasul Carapelit sau Iaila (192m). Limita de vest a muntilor o fosrmeaza ca si in nord Dunarea-aici prin Bratul Macin (Dunarea Veche), ce-I separa de Balta Brailei desecata si amenajata in present pentru agricultura.

2.Alcatuire geologica

Dobragea, in care se include si Muntii Macin, face parte, din punct de vedere morfostructural din unitatile de platforma-fata de Carpati care se incadreaza unitatilor de orogen, existand astfel o deosebire de esenta intre cele doua compartimente cu evolutie paleogeografica atat de diferita.

Muntii Macin reprezinta una dintre cele trei subunitati , cu evolutie tectonica stratigrafica diferita ale horstului dobraogean bine delimita, celelalte fiind zona triasica a Tulcei si zona Babadagului, bazin sedimentary mai nou, finalizat in cretacic. Sub aspect tectonic, suprafata ocupatade munti este incadrata de trei falii majore cu directii contrere: falia Galati-Tulcea-mahmudia si Peceneaga-Camena, orientate NV-SE, si falia Dunarii cu Macin, orientate N-S, prima si ultima fiind cele mai active sub aspect seismic.

Rezultatul unor intense fenomene orogenice, muntii Macin prezinta o morfostructura caracterizata prin concordanta toatala intre liniil principale de relief si alcatuirea geologica. Se intalnesc doua anticlinale si principalele la vest Pricopan- Megina si la est Garvan- Tutuiatul-Negoiu, constituite din formatiuni paleozoice devoniene(calcare si cuartite) strapunse de intruziuni granitice, probabil caledonice. Sinclinalul dintre acestea este umplut cu formatiuni permo-carbonifere (straturi de Carapelit). Printre formatiunile vechi mai apar si cele cambriene( sisturi cristaline de asemenea strapunse de intruziuni granitice.Pe latura sudica a muntilor apar si petice ale formatiunilor sedimentare vechi,