Monografia județului Hunedoara

1. Prezentarea generală a județului

1.1 Situare geografică

Județul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României. Se învecinează la nord - est și

est cu județul Alba, la est și sud - est cu județul Vâlcea, la sud cu județul Gorj, la vest cu județele

Timiș și Caraș-Severin și la vest și nord - vest cu județul Arad.

1.2 Suprafața

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7 063 km2, ocupând 2,96 la sută din teritoriul țării.

1.3 Clima

Clima județului este temperat-continentală cu diferențieri evidente între zona de șes și munte.

Temperaturile medii anuale variază între -2 grade Celsius la munte și 10 grade Celsius în lunca

Mureșului. Precipitațiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în

depresiuni și 1 000 - 1 200 mm în zonele alpine înalte. Mai mult de 80 la sută din suprafața

județului primește în medie peste 1 000 mm de precipitații anual. Vântul bate predominant din

nord - vest. Zona montană este expusă vânturilor intense dinspre vest, sud - vest, nord și nord -

vest.

1.4 Forme de relief

Relieful județului cuprinde o zonă muntoasă întinsă care ocupă 68 la sută din teritoriu. Între

principalele grupe de munți se intercalează zone depresionare cu caracter colinar și dealurile

Lăpugiului și Hunedoarei. La nord de râul Mureș se găsesc masive muntoase care aparțin

Carpaților Occidentali, respectiv: Munții Metafileri, Muntele Găina, Muntele Vulcan. La sud de

râul Mureș se găsesc masive muntoase care aparțin Carpaților Occidentali (Poiana Ruscă) și

Carpaților Meridionali (Munții Retezat, Godeanu, Țarcu, Vâlcan, Parâng și Șureanu). Altitudinea

maximă din județ este de 2 509 m în Vârful Peleaga din Munții Retezat. Zona depresionară

cuprinde: Depresiunea Petroșani în lungul râurilor Jiul de Vest și Jiul de Est, Depresiunea Hațeg și

Depresiunea Brad situată în partea de nord în lungul râului Crișul Alb.

1.5 Resurse naturale

Subsolul județului este bogat în resurse naturale dintre care amintim: cărbuni superiori la Lupeni,

Uricani, Vulcan, Petrila, Lonea, Petroșani și Livezeni, cărbuni inferiori în cantități mai mici în

Depresiunea Brad, minereuri feroase în Munții Poaiana Ruscă la Teliuc, Ghelari, Vadu Dobrii și

Poiana lui Filimon, minereuri auro-argentifere asociate cu pirita, blenda și galena la Musariu -

Brad și Săcărâmb din Munții Metaliferi, minereuri titano-mangamite și nichelifere la Ciungani -

Căzănești, minereuri cuprifere în Munții Poiana Rusca și în Munții Metaliferi la Ciungani -

Căzănești și Almășel, pirită la Băița - Hațeg și Zam, bauxită la Ohaba Ponor - Pui în bazinul

Hațeg, diverse roci de construcție: marmură la Alun - Bunilă, andezit la Crișcior, Cozia și

Pietroasa, calcar la Băița Crăciunești, Vața, Teliuc, travertin la Banpotoc - Cărpiniș și Geoagiu.

1.6 Rețeaua hidrografică

Județul Hunedoara este străbătut pe o lungime de 105 km de râul Mureș care colectează apele

afluenților Orăștie, Strei, Cerna și Geoagiu. În partea de sud se află râul Jiu iar în partea de nord

Crișul Alb. Cele mai multe lacuri din județ sunt de origine glaciară: Bucura, situat la 2 040 m

altitudine, este totodată cel mai mare lac glaciar din țară (10 ha), Zănoaga, Tăul Negru, Tăul

Porții, Tăul Agățat, Galeșul, Gemenele, Zănoaga Mică și Padeș.

Lacurile antropice din județ sunt legate de amenajările hidroenergetice de pe Râul Mare, cele mai

importante fiind: Gura Apei, Ostrovu Mic, Păclișa și Hațeg. De asemenea, pe râul Strei s-au

amenajat astfel de lacuri la: Subcetate - Plopi, Ștei, Călan, Băcia și Simeria Veche. În Munții

Poiana Ruscă, la 10 km de Hunedoara, se află lacul de acumulare de la Cinciș.

1.7 Populație

La Recensământul populației și al locuințelor din 2011, populația stabilă a județului Hunedoara

era de 418 565 locuitori, reprezentând 2,08 la sută din populația țării, cu o densitate medie de 59,3

locuitori pe km2.

Din totalul populației, 203 981 persoane, respectiv 48,73 la sută, sunt de sex masculin și 214 584,

reprezentând 51,27 la sută, sunt de sex feminin.

În ceea ce privește repartizarea pe medii, 313 918 persoane, respectiv 75 la sută, trăiesc în mediul

urban, iar 104 647 persoane, respectiv 25 la sută, trăiesc în mediul rural.

Structura etnică a populației județului Hunedoara cuprindea la data Recensământului: 368 073

români, 15 900 maghiari, 7 475 romi, 971 germani, 115 italieni, 114 ucraineni, 64 slovaci, 60

chinezi, 51 polonezi, 46 evrei, 43 greci, 33 turci, 33 sârbi, 25 ruși - lipoveni, 21 bulgari, 18

ceangăi, 17 cehi, 8 macedoneni, 3 croați, 263 persoane de altă etnie și 25 228 persoane la care

această informație nu este disponibilă.

1.8 Număr de localități

Județul Hunedoara cuprinde, din punct de vedere administrativ, 14 orașe din care 7 municipii, și

55 comune cu 457 sate. În mediul urban se găsesc municipiile: Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni,

Orăștie, Petroșani, Vulcan și orașele Aninoasa, Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria și Uricani.

1.9 Scurte prezentări ale reședinței de județ și ale principalelor orașe

Municipiul Deva, reședința județului Hunedoara, cu o populație 61 123 de locuitori, este așezat

în apropierea râului Mureș. În zonă s-au găsit dovezi arheologice ale existenței unor așezări

omenești din cele mai vechi timpuri (epoca bronzului și a fierului). De asemenea, s-au găsit

vestigii ale perioadei dacice și ale romanilor care au stăpânit zona până în anul 271 e.n.

Prima atestare documentară a orașului este din anul 1269 când este menționat sub numele de

„Castrum Dacia” pe un act de danie emis de ducele Transilvaniei Ștefan, fiul regelui Bela al IV5

lea al Ungariei. În anul 1557 Deva este cucerită de turci fiind dăruită ulterior reginei Isabella a

Ungariei care a recunoscut vasalitatea turcească.

În timpul răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan, Cetatea Devei a fost atacată de răsculați

care au fost însă respinși datorită slabei organizări. În anul 1849 Deva a fost cucerită pentru o

scurtă perioadă de timp de către revoluționarii conduși de generalul Bem.

Prima bancă din oraș este maghiară și se înființează în anul 1883, denumită „Casa de economii”,

fiind urmată la scurt timp, în anul 1885, de o bancă românească denumită „Hunedoara” care își va

schimba ulterior numele în „Decebal”.