Monografia orașului Măcin

Istoricul orasului

In secolul III Î.H. izvoarele istorice situeaza în acest spatiu o asezare getica cu nume celtic  Arrubium, prima atestare a localitatii. Ea era cuprinsa în uniunea tribala condusa de Rhemaxos, sar, poate celei a lui Zyraxes, incluzând si Delta Dunarii. Dupa cucerirea Dobrogei de catre romani ARRUBIUM a devenit resededinta unei unitati de cavalerie romana, atestata între anii 99-241 e.n de doua diplome militare eliberate unor veterani prima din 14 august 99 cealalta din 2 aprilie 241. Este de presupus un statut mai elevat al asezarii confirmat de existenta unui club al ofiterilor, ca si de rosturile sale religioase ca loc de venerare a cultului zeului Jupiter Arrubianus.

Dupa o perioada de tacere a izvoarelor istorice, aceasta vocatie religioasa este readusa în actualitate de posibila localizare a Vicinei la Macin, de unde provenea primul mitropolit al Tarii Românesti (1359), Iachint din Vicina.Reputati istorici, precum N.Iorga, Ghe.I.Bratianu, afirma aceasta ascendenta toponimica.Ipoteza se cere adâncita si documentata.

O data cu cucerirea Dobrogei de catre Imperiul Otoman rosturile militare, economice, administrative ale Macinului sunt din nou puse în lumina ca sediu al unei garnizoane otomane, centru de colectare si tranzit al produselor destinate aprovizionarii Constantinopolului. Pozitia geograficostrategica a asezarii documentata din sec.al XVI-lea ca oras este tot mai evident pusa în valoare si confirmata de atentia ce i se acorda în contextul incursiunilor armate din sec.al XV lea pâna la reunirea Dobrogei cu Tara, în noiembrie 1878. Între momentele de rezonanta istorica deosebita, consemnam:

- Atacul cavaleriei muntene în campania din 1462 împotriva armatei turce, ocazie cu care Vlad Tepes a restabilit pentru moment controlul românesc asupra jumatatii de nord a Dobrogei.

- Incursiunea armata din toamna 1594  primavara anului 1595 concertata de domnitorii Aron Voda si Mihai Viteazul, în contextul rascoalei antiotomane a Tarilor Române, ocazie cu care fortaretele de la Macin, Silistra, Sistov, Nicopol, Rahova au fost tinta unor atacuri fulgeratoare, încununate de succes.

O data cu declansarea crizei orientale cetatea Macinului a fost în mai multe rânduri implicata în episoade ale razboaielor rusoturce - la 11 octombrie 1771, generalul rus MILORADOVICI alunga din Macin oastea otomana de sub conducerea lui ABDI PASA, al carui efectiv se ridica la 7.000 de oameni. Fortificatiile de la Macin si Tulcea aveau sa mai fie jefuite si distruse in anii 1771, 1773, 1790, 1791 în contextul campaniilor tariste. Nu întâmplator, în sec.al XIX lea Poarta acorda o atentie speciala consolidarii fortificatiilor de la Macin înconjurate cu santuri adânci si valuri de pamânt, sapte bastioane, depozite pentru munitie si armament.

Macinul a avut un rol important in timpul conflictelor militare ce au urmat intre Rusia si Imperiul otoman la inceputul sec. al XIXlea cand acestui acestui tinut i se acorda o importanta deosebita de fortificatie , inconjurat fiind de santuri adânci si valuri de pamânt, sapte bastioane, depozite pentru munitie si armament.

In momentul declansarii razboiului ruso românoturc din 18771878, turcii dispuneau la Macin de efective militare compunând 6 batalioane, 4 escadroane si trei baterii. Macin si zona limitrofa s-au înscris din nou pe harta operatiunilor militare, retinând ca episoade mai semnificative scufundarea cuirasatului turc Luft  i Djelil- una din cele mai importante nave de razboi ale flotei otomane din zona dupa un intens tir al artileriei ruse din Braila si asa numitul atac de la Macin din 14 mai 1877 când salupa Rîndunica a scufundat pe canalul Macin, monitorul cuirasat turc Duba Seifi. La 9 iunie, trupele Corpului 14 al armatei ruse comandat de generalul Zimmerman, au inceput trecerea Dunarii in Dobrogea, de la Galati si Reni spre Macin, care a fost ocupat la 11 iunie 1877. Populatia orasului, cifrata la aproximativ 6.000 locuitori a întâmpinat armata rusa cu evanghelia si crucea.

În temeiul prevederilor Tratatului de la Berlin(1878) care stipula reunirea Dobrogei cu România, la 14 noiembrie 1878 o coloana a armatei române si înalte oficialitati ale guvernului de la Bucuresti treceau pe sub un arc de triumf ridicat la Macin, marcând si aici împlinirea unui moment al reîntregirii nationale.

Asezare geografica

"... asezare antica, datand din secolului III, recunoscuta cu statutul de comuna urbana in documentele otomane din secolul XV."

Macin : o importanta rascruce de drumuri spre Muntenia, Transilvania, Moldova, in zona de tranzit spre Delta Dunarii si Litoral, in vecinatatea vadurilor dunarene de la Braila (12Km) si Galati (40Km). Este situat la 45°, 15 latitudine nordica si 28° 10 longitudine estica, strajuit in partea de NE de varful Suluc (Muntii Macinului) cu o altitudine de 364 m, la SE de vestitele cariere de piatra la Turcoaia si Iacob-Deal, la V de Dunarea Veche (bratul Macin) si la NV de culmea Urliga.

Macinul este asezat pe un platou terasa care priveste spre V, cu iesirea spre V pe Dunarea Veche si terestru, catre Smardan, Braila, cu iesire rutiera spre E catre Greci, Cerna, Tulcea si Constanta si cu iesire pe fluviu in S catre Carcaliu, Turcoaia, Pecineaga.

Originea indepartata a acestui asezamant poate fi identificat in vechiul ARRUBIUM, nume dat de celti in secolul III i.Hr. unui mai vechi asezamant geto-dacic.

In mod traditional a reprezentat un centru administrativ, economic, cultural pentru asezamintele rurale invecinate pe o raza de circa 40 Km.

Comunitatea numara 12.100 locuitori, in majoritate romani dar si turci, tatari, romi, italieni, germani, rusi-lipoveni etc. care au convietuit in armonie de-a lungul timpului.Aceasta are un nivel ridicat de instruire si formare profesionala, beneficiind de aportul celor doua scoli generale, scoli profesionale si liceul cu o traditie de aproape jumatate de veac.

Coordonate geografice : MACIN, asezare situata in partea de nord  vest a Dobrogei si a judetului Tulcea, pe malul drept al Dunarii Vechi : ocupa un spatiu geografic cuprins intre Dunare si Muntii Macinului(ramasite ale Muntilor Hercinici), invecinându-se cu :

- la NordEst - comuna Jijila;

- la SudEst  comuna Greci;

- la Sud - comuna Carcaliu;

- la NordVest  comuna Smîrdan;

Localitatea se intinde pe o suprafata de 336 ha la intravilan si o zona agricola aferenta in extravilan de 4171ha. Din punct de vedere geografic orasul Macin se incadreaza in unitatea geomorfologica Dobrogea de Nord", cunoscuta in literatura de specialitate si sub numele de Orogenul nord (dobrogean). Ea este constituita din horstul Dobrogea de