Municipiul Câmpulung Mușcel - studiu de geografie umană

1. INTRODUCERE

Fiind cel mai vechi oraş dintre Carpaţi şi Dunăre şi unul dintre cele mai vechi centre urbane din întreg spaţiul românesc, Câmpulungul a jucat un rol însemnat din punct de vedere politic, religios, administrativ şi economic încă din Evul Mediu. Acesta este, cu siguranţă, unul dintre motivele pentru care, pornind de la cronicarii români ai veacului al XVII-lea şi ajungând la personalităţi importante ale epocii contemporane, nu există istoric al formării Ţării Româneşti care să nu amintească frumosul oraş de la poalele masivului Păpuşa.

Cu toate că evoluţia sinuoasă a oraşului comportă unele similitudini cu cea a altor centre urbane extracarpatice, statutul său special, de oraş cu largi privilegii de autoadministrare, până spre sfârşitul epocii medievale, la care se adaugă minunata sa aşezare geografică, reprezintă faptele esenţiale care transformă mica aşezare de sub munţi într-una cu desăvârşire inconfundabilă.

2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Poziţia geografică

Poziţia geografică a Câmpulungului favoriza stabilirea uşoară a unor relaţii cu statul maghiar, existau posibilitaţi de apărare in faţa jafurilor tătăreşti, iar munţii ofereau posibilitaţi de adăpost şi apărare.

În prezent oraşul are legaturi rutiere moderne cu Piteştiul (52km), Curtea de Argeş (48 km),Braşov (87 km), Targovişte (73 km).Are legaturi feroviare cu Bucureştiul (155 km) şi Craiova prin staţia CFR Golesti.

Din punct de vedere al pozitiei matematice, Campulungul se situeaza la 45°15' latitudine Nordică si 25°39' longitudine Estică, alt.578 m.

Fig.1. Poziţia în cadrul judeţului

Localizarea geografică

Municipiul Câmpulung este situat în Nordul Judeţului Argeş, la poalele Masivului muntos Iezer-Papusa, în Depresiunea Câmpulung, fiind străbătut de la nord la sud de Râul Târgului.Oraşul s-a dezvoltat de-a lungul mileniilor pe teresele inferioare ale acestui râu.

Oraşul are altitudinea de 578 m în partea de sud şi 610 m în partea de nord, fiind înconjurat de dealuri înalte:Măţău (1019 m),Cetăţuia (873 m), Hodor (868 m) şi Flămânda (714 m).Spre vest este mărginit de Platoul Grui şi Dealul Ciocanu (855 m) care protejează depresiunea de vînturile dominante din această parte; în nord se află Dealul Măgura (894 m), munţii Iezer (2462 m) şi Păpusa (2361 m), iar la nord –est se află Mateiaşul (1239 m).Localitatea se învecinează cu,comuna Lereşti(localitate turistică), la est comuna Mioarele, fiind străjuită de cel mai înalt deal subcarpatic (Măţău 1019 m), iar la vest comuna Albeştii-de-Muscel, renumită prin cariera de piatră de construcţii.

Din punct de vedere geografic, teritoriul pe care s-a dezvoltat oraşul reprezintă trei mari avantaje:vecinătatea Culuarului Rucăr- Bran , condiţiile de macroclimat ale depresiunii şi amplasamentului pe limita dintre zona de munte şi cea de deal, beneficiind şi de un relief care a favorizat schimburile economice şi culturale.În asemenea condiţii , vegetaţia bogată şi aerul curat au fost favorabile aşezării umane aici.În acest teritoriu se intesecteza doua drumuri importante ale ţării:

-drumul ce leagă Transilvania de Dunăre şi trece prin Braşov şi Piteşti;

-drumul subcarpatic ce leagă Severinul de Brăila trecând prin Curtea de Argeş şi Targovişte.

Aşezarea oraşului a influenţat dezvoltarea acestuia şi a contribuit la amplificarea unora dintre funcţiile sale cum ar fi cea politico- administrativă, cea comercială şi cea culturală.Suprafaţa teritorial-administrativă este de 35,59 km².

Numărul relativ ridicat de locuitori alături de tenacitatea cu care se păstrează legăturile tradiţionale între Câmpulung şi satele muscelene sunt factori ce trebuie luaţi în considerare în studiul genezei oraşului ca aşezare orăşeneasca.Ele oferă o poziţie deosebit de favorabilă pentru schimburile de produse, datorită acestui fapt menţinându-se şi reţeaua de drumuri care leagă satele de oraş.

Apa care străbate oraşul are un nume ce se referă la activitaţile comerciale ale localitaţii: Râul Targului. Activitatea comercială din trecut era avantajată de vecinătatea culuarului Rucăr-Bran