Munții metaliferi

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 107 în total
Cuvinte : 18530
Mărime: 11.02MB (arhivat)
Publicat de: Haralamb Nedelcu
Puncte necesare: 11

Extras din proiect

1.Fondul morfoturistic

ALMASU MARE

Comuna Almasu Mare este situata la periferia sudica a Muntilor Apuseni, in subunitatea Muntilor Metaliferi, invecinandu-se cu orasul Zlatna, din judetul Alba si orasul Geoagiu, comunele Balsa si Buces, din judetul Hunedoara.

Cheia Glodului este rezervatia naturala, aici putem vizita legendarele pesteri cum ar fi: Pestera Zidita, Pestera Fecioarelor, Pestera cu doua guri, iar la Ruptura, intr-un peisaj admirabil, avem urmele vechilor asezaminte monahale (Schitul din Cheia Glodului), iar de la stramtura, tinand firul apei pe o poteca destul de anevoiaosa, dupa ce parcurgem cca. 500 - 600 , in partea dreapta intalnim "Izvorul Tamaduitor".Relieful - Cheile Glodului sunt adancite intr-un platou calcaros, ce corespunde unei suprafete de netezire specifice M-tilor Metaliferi, aflata la 650-700 m, numita Fenes Deva. Deasupra ei se inalta cu cativa metri (pana la 100 m), o serie de maguri tesite Magura Glodului (768 m), Magura Ardeului (770 m), Pleasa Ardeului (855 m), Dumbravita (730 m). Pe aceasta suprafata apar numeroase forme carstice (doline, vai carstice etc. ). Abrupturile calcaroase ale cheilor sunt, in general, in trepte si prezinta tancuri, creste secundare si abrupturi transversale in lungul ogaselor care le fragmenteaza. In cuprinsul cheilor se gasesc trei pesteri: Pestera Zidita (a nu se confunda cu cea din Cheile Madei), Pestera Feciorilor si Pestera cu doua guri

Cheile Cibului este atestat documentar in anul 1733, este asezat in partea sudica a comunei, traversat de Valea Geoagiului. Aici putem vizita: Pestera cu trei guri, Pestera Bisericuta, Pestera fara fund, Gaura Mandrii.In aceste minunate meleaguri vizitatorul isi poate gasi loc de odihna, recreere si intarire spirituala. Relieful - dominant este cel modelat in calcare. Cheile cu o lungime de 1, 4 km sunt situate in estul Plesei Ardeului. Creste zimtate, ace, abrupturi surplombate ciuruite de guri de pestera,hornuri,rauri de pietre,mase de grohotisuri alcatuiesc un relief calcaros si carstic demn de a fi cercetat si protejat. Pe ansamblul lor cheile au forma unor palnii cu deschiderea spre aval. Abrupturilor dinspre Piatra Ceretului, Piatra Mica si Vanatarea (de pe dreapta vaii) li se adauga cele de sub Dealul (Piatra) Corbului si Cepturarul (pe stanga vaii). Baza abrupturilor este inecata in masa unor grohotisuri dispuse asemeni unor terase. In albie sunt prezente rupturi de panta de genereaza cascade si repezisuri. Formele de amanunt cuprind lapiezuri, nise, polite structurale etc.

BAIA DE ARIES

Orasul Baia de Arieş este situat in judetul Alba, la poalele Muntelui Mare. Localitatea are in prezent aproximativ 4900 de locuitori, a fost declarata oras in anul 1997 si are in subordine administrativa 5 localitati.Localitatea Baia de Aries este un vechi centru minier, fiind un important centru de exploatare a aurului inca din perioada stapanirii romane. Orasul Baia de Aries se gaseste intr-o zona predominant muntoasa si prezinta o mare varietate de peisaje, de formatiuni geologice, de resurse naturale cu multiple posibilitati economice, cu versanti abrupti, vai adanci si suprafete usor ondulate.In centrul orasului dealurile au inclinatie domoala pe directia sud-nord, ceea ce a inlesnit constructia de case de sute de ani.

BUCIUM

Comuna Bucium este situată în partea central-vestică a judeţului Alba.Amplasată în bazinul hidrografic superior al văii Abrudelului, delimitată după cum urmează:în sud - comuna Zlatna,în sud-vest - comuna Ciuruleasa,în vest - comuna Roşia Montană şi oraşul Abrud,în nord - comuna Lupşa,în est - comuna Mogoş.

Peisajul natural al comunei este dominat de prezenţa pădurilor şi păşunilor, dar şi a unor forme de relief vulcanic, care au fost erodate de agenţi externi, ajungând la forma actuală.Cele două Detunate sunt o consecinţă a eroziunii factorilor externi, rocile fiabile au fost erodate, rămânând în peisaj cele două stânci: Detunata Goală şi Detunata Flocoasa

Preview document

Munții metaliferi - Pagina 1
Munții metaliferi - Pagina 2
Munții metaliferi - Pagina 3
Munții metaliferi - Pagina 4
Munții metaliferi - Pagina 5
Munții metaliferi - Pagina 6
Munții metaliferi - Pagina 7
Munții metaliferi - Pagina 8
Munții metaliferi - Pagina 9
Munții metaliferi - Pagina 10
Munții metaliferi - Pagina 11
Munții metaliferi - Pagina 12
Munții metaliferi - Pagina 13
Munții metaliferi - Pagina 14
Munții metaliferi - Pagina 15
Munții metaliferi - Pagina 16
Munții metaliferi - Pagina 17
Munții metaliferi - Pagina 18
Munții metaliferi - Pagina 19
Munții metaliferi - Pagina 20
Munții metaliferi - Pagina 21
Munții metaliferi - Pagina 22
Munții metaliferi - Pagina 23
Munții metaliferi - Pagina 24
Munții metaliferi - Pagina 25
Munții metaliferi - Pagina 26
Munții metaliferi - Pagina 27
Munții metaliferi - Pagina 28
Munții metaliferi - Pagina 29
Munții metaliferi - Pagina 30
Munții metaliferi - Pagina 31
Munții metaliferi - Pagina 32
Munții metaliferi - Pagina 33
Munții metaliferi - Pagina 34
Munții metaliferi - Pagina 35
Munții metaliferi - Pagina 36
Munții metaliferi - Pagina 37
Munții metaliferi - Pagina 38
Munții metaliferi - Pagina 39
Munții metaliferi - Pagina 40
Munții metaliferi - Pagina 41
Munții metaliferi - Pagina 42
Munții metaliferi - Pagina 43
Munții metaliferi - Pagina 44
Munții metaliferi - Pagina 45
Munții metaliferi - Pagina 46
Munții metaliferi - Pagina 47
Munții metaliferi - Pagina 48
Munții metaliferi - Pagina 49
Munții metaliferi - Pagina 50
Munții metaliferi - Pagina 51
Munții metaliferi - Pagina 52
Munții metaliferi - Pagina 53
Munții metaliferi - Pagina 54
Munții metaliferi - Pagina 55
Munții metaliferi - Pagina 56
Munții metaliferi - Pagina 57
Munții metaliferi - Pagina 58
Munții metaliferi - Pagina 59
Munții metaliferi - Pagina 60
Munții metaliferi - Pagina 61
Munții metaliferi - Pagina 62
Munții metaliferi - Pagina 63
Munții metaliferi - Pagina 64
Munții metaliferi - Pagina 65
Munții metaliferi - Pagina 66
Munții metaliferi - Pagina 67
Munții metaliferi - Pagina 68
Munții metaliferi - Pagina 69
Munții metaliferi - Pagina 70
Munții metaliferi - Pagina 71
Munții metaliferi - Pagina 72
Munții metaliferi - Pagina 73
Munții metaliferi - Pagina 74
Munții metaliferi - Pagina 75
Munții metaliferi - Pagina 76
Munții metaliferi - Pagina 77
Munții metaliferi - Pagina 78
Munții metaliferi - Pagina 79
Munții metaliferi - Pagina 80
Munții metaliferi - Pagina 81
Munții metaliferi - Pagina 82
Munții metaliferi - Pagina 83
Munții metaliferi - Pagina 84
Munții metaliferi - Pagina 85
Munții metaliferi - Pagina 86
Munții metaliferi - Pagina 87
Munții metaliferi - Pagina 88
Munții metaliferi - Pagina 89
Munții metaliferi - Pagina 90
Munții metaliferi - Pagina 91
Munții metaliferi - Pagina 92
Munții metaliferi - Pagina 93
Munții metaliferi - Pagina 94
Munții metaliferi - Pagina 95
Munții metaliferi - Pagina 96
Munții metaliferi - Pagina 97
Munții metaliferi - Pagina 98
Munții metaliferi - Pagina 99
Munții metaliferi - Pagina 100
Munții metaliferi - Pagina 101
Munții metaliferi - Pagina 102
Munții metaliferi - Pagina 103
Munții metaliferi - Pagina 104
Munții metaliferi - Pagina 105
Munții metaliferi - Pagina 106
Munții metaliferi - Pagina 107

Conținut arhivă zip

  • Muntii Metaliferi.doc

Alții au mai descărcat și

Județul Alba

Teritoriul judetului Alba are o pozitie centrala in cadrul Romaniei, ocupand o parte din zona centrala si sud  estica a Muntilor Apuseni, o parte...

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Munții metaliferi

1. Asezare geografică și vecini Munții Metaliferi încep din partea vestica, de la Culoarul Căpruța Slatina și iși au finalul în partea de est la...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Te-ar putea interesa și

Promovare turismului în Județul Hunedoara

IDENTIFICAREA,DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA AGROTURISMULUI IN JUDETUL HUNEDOARA I.POZITIA SI ACCESIBILITATEA 1.1.Asezarea si pozitia in teritoriu...

Dezvoltarea bazei materiale în regiunea Ardeal 2009-2012

INTRODUCERE Baza materială a turismului, numită generic și structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se...

Ținutul Pădurenilor

Judetul Hunedoara, tinut de exceptional interes istoric si etnofolcloric, cuprinde mai multe zone etnografice, unele îndelung studiate si precis...

Pensiune Turism

I.Argument Turismul este o ramura extrem de importanta in economia unei tari. În România turismul aduce majoritatea Produsului Intern Brut. În...

Munții Poiana Ruscă

MUNTII POIANA RUSCA Muntii Poiana Rusca constituie partea de nord-vest a Carpatilor Meridionali.Se intind pe o suprafata de 2640 kmp. Impreuna cu...

Potențialul Turistic în Ardeal

Cap. 1: Mediul fizico-geografic Cap. 1.1: Poziţia geografică Ardealul este separat în sud de Ţara Românească prin Carpaţii Meridionali şi în est...

Prospectare turistică. Grupa munților metaliferi

1. Fondul morfoturistic Relief pe calcare, conglomerate, greşii Metaliferii pot fi consideraţi, în contextul litologic mozaicat al Munţilor...

Zona turistică a Munților Apuseni

Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte...

Ai nevoie de altceva?