Munții metaliferi

1. Asezare geografică și vecini

Munții Metaliferi încep din partea vestica, de la Culoarul Căpruța Slatina și iși au finalul în partea de est la Valea Ampoiului (spre Zlatna și Alba Iulia), urmând ca apoi să pătrunda în partea de nord spre bazinele văilor Galdei și Ampoiței.

În partea de nord munții Metaliferi se întind până la depresiunea Brad, continuând apoi pe văile Arieșului și ale Abrudului, urmând ca mai apoi să coboare spre sud la Culoarul Mureșului spre Alba Iulia.

2. Potențialul turistic al substratului geologic și al reliefului

Munţii Metaliferi prezintă o mare complexitate în ceea ce priveşte alcătuirea geologică: ofiolite, reprezentate prin roci magmatice efuzive, magmatite intruzive şi efuzive (granite, bazalte, riolite, dacite, andezite) şi diferite formaţiuni sedimentare (calcare, gresii, conglomerate, marne, argile etc).

Ofiolitele pot fi asociate cu diferite formaţiuni, inclusiv sedimentare, de acestea fiind legate unele zăcăminte de crom, platină, titan, cupru, pirită şi mangan. La marea varietate petrografica se adaugă o tectonică corespunzătoare, un relief variat, numeroase bogăţii ale subsolului şi un grad accentuat de umanizare.

În relief sunt impuse ofiolitele, calcarele mezozoice şi magmatite (Săvârşin, Căzăneşti, Ciungani, Vaţa de Jos etc), sub formă de măguri şi vârfuri conice, apoi formaţiunile neogene, extinse pe arii destul de largi (masivele Barza, Săcărâmb, Almaşu Mare-Zlatna, Roşia Montană, Baia de Arieş etc), în jurul lor fiind dezvoltate platouri de lavă sau de piroclastite vulcanice

Au altitudini reduse (800-1200 m), maxima fiind înregistrată în Vf. Poieniţa, la izvoarele Văii Stremţului (1437 m), la acesta adăugându-se alte vârfuri rotunde sau ascuţite. In condiţiile în care văile taie formaţiuni mai dure se formează defilee sau chei (Zam, Gurasada, Băiţa etc),

3. Favorabilitatea climatica pentru turism

Condiţiile climatice sunt asemănătoare cu ale altor culmi montane de aceeaşi poziţie geografică şi altitudine: 4-6° C pe interfluvii, 8-9° C la baza muntelui,-40...- 6° C în ianuarie şi 16-18° C în iulie, precipitaţiile înregistrate fiind de 800-1 000 mm/an.

Relieful şi clima imprimă vieţii umane particularităţi corespunzătoare: sate mici şi mijlocii, răsfirate, terenuri cultivate cu secară, cartofi, apoi păşuni şi fâneţe, urmate de păduri pâlcuite în părţile mai joase şi în masiv în cele înalte. Destul de frecvent, păşunile şi fâneţele sunt prezente pe versanţii şi platourile din munte, unde apar aşezările risipite, în multe locuri sub formă de crânguri.

4. Caractere hidrografice

Poziţia spaţiului montan între râuri mari (Mureş, Crişul Alb şi Arieş) conduce, în mod firesc, la existenţa unei reţele hidrografice cu văi scurte: Ampoi, Geoagiu, Băiţa, Almaş, Abrud etc. La Geoagiu-Băi şi Vata de Jos sunt cunoscute apele termominerale, care au determinat apariţia unor staţiuni balneoclimaterice, cele de Geoagiu-Băi fiind folosite încă din perioada daco -romană, iar la Boholr, se remarcă apele carbogazoase.

5. Potențialul turistic al vegetației și faunei

În zonele mai înalte, pe areale restrânse, vegetaţia forestieră este constituită din amestec de fag cu brad şi chiar molid, urmată de gorun, iar mai jos, pe pantele însorite se întâlneşte gârniţa.

Cele mai intalnite animale din aceasta zona sunt lupul, vulpea, ursul, mistretul, cocosul de munte (specifice padurilor).