Munții Poiana Ruscă

MUNTII POIANA RUSCA

Muntii Poiana Rusca constituie partea de nord-vest a Carpatilor Meridionali.Se intind pe o suprafata de 2640 kmp. Impreuna cu muntii Sureanu, Candrel din est si muntii Aninei, Semenic, Dognecei, Almaj si Locva, Poiana Rusca se inscrie intr-un brau muntos cu altitudini medii in jur de 700-1000m, care urmareste curbura Carpatilor Meridionali inconjurand pe la nord-nord-vest zona axiala inalta cu relief alpin a muntilor Retezat, Tarcu si Godeanu si se contureaza ca o treapta de relief intermediara intre zonele periferice, depresionare si partea centrala, mai inalta, a Meridionalilor.Masivul Poiana Rusca poate fi considerat a fi o punte de legatura intre Carpatii Meridionali si muntii Apuseni, deoarece spre nord se extind pana in lunca Muresului, care, intre Deva si Ilia separa muntii Poiana Rusca de muntii Metaliferi, in timp ce spre est si vest, intre Carpatii Meridionali si muntii Apuseni, se interpun zonele joase Lugoj, Strei si depresiunea Transilvaniei.

Catre nord, Poiana Rusca se invecineaza cu muntii Metaliferi si cu dealurile Lipovei.Limita nordica urmareste lunca Muresului intre Deva si Dobra, de unde continua spre vest-sud-vest in lungul vailor Ohaba, Icuta si Bega pana in apropierea Lugojului.

La vest, masivul este marginit de depresiunea Caransebesului. Limita este marcata de lunca Timisului, de la localitatea Maciova pana la comuna Costeiu, situata la nord de Lugoj.

Spre sud, limita urmareste valea Bista, de la localitatea Maciova pana la Portile de Fier ale Transilvaniei. Lunca Bistrei separa muntii Poiana Rusca de masivele Varful Pietrii si Muntele Mic.

Limita estica este marcata de zonele depresionare ale Hategului si Streiului, urmand o linie care ar uni orasele Hateg, Hunedoara si Deva.In aceasta regiune relieful muntos al masivului Poiana Rusca coboara treptat printr-o zona de dealuri pana in luncile Sreiului, Cernei si Muresului. La est de aceasta zona joasa se ridica muntii Sureanu

clima

Datorita suprafetei amri pe care o ocupa, muntii Poiana Rusca au un climat diferentiat, influentat in sud de zona inalta a Meridionalilor, in vest de zona depresionara, iar in nord si est de microclimatul luncii Muresului si al bazinului Strei. Aceasta situatie si diferenta inaltimilor determina o distributie zonala etajata a principalelor elemente climatice in jurul zonei centrale inalte a masivului.

Temperatura medie anuala variaza intre 9 si 11 gradeC in regiunile depresionare periferice din est, vest si nord si intre 2 si 8 gradeC in zona muntoasa. Amplitudinea termica anuala este de 10-20 gradeC in zona centrala si de 22-23 gradeC in zonele marginale si periferice.

Precipitatiile sunt mai abundente, tot timpul anului, in partea centrala inalta a masivului, in regiunile Pades, Rusca, Ruschita, Vadu Dobrii, Poiana Rachitele, Alun si scad treptat spre zonele periferice.

Durata medie anuala de stralucire a soarelui variaza de la 1800 ore, in zona inalta a culmii Pades-Rusca, pana la 1900-2000 ore in regiunile marginale din est si vest, si 1800-1900 ore in partea de nord a masivului si in lunca Muresului. In decursul unui an , media zilelor cu cer senin este de 40, iar innourari totale se inregistreaza timp de 120-140 zile anual.

In muntii Poiana Rusca, luna septembrie poate fi recomandata ca fiind cea mai indicata pentru practicarea turismului. In aceasta perioada nu se mai inregistreaza calduri apasatoare, ca in august si iulie, mai ales in drumetiile prin zona de platou lipsita de padure; nebulozitatea este mai mica, favorabila fotografiatului. Pentru turismul si sportul de iarna sunt indicate lunile ianuarie si februarie, cand in zona Padesului de poate practica schiul.

Flora

Covorul vegetal al muntilor Poiana Rusca este reprezentat in cea mai mare parte de paduri, care in zona de platou din partea de est si nord-est a masivului lasa loc la suprafete intinse de pasuni si pajisti.

Distributia zonala a vegetatiei este determinata de variatia conditiilor de clima, de altitudine si de constitutie a solului. Astfel, pe culmea centrala, la altitudini in jur de 1300m, se intalnesc zone inguste de pajisti alpine presarate cu tufarisuri de ienuperi. Coborand pana la 800-900m, intalnim paduri de fag(Fagus silvatica), brad(Abies alba) si molid(Picea abies). Mai in exterior, se contureaza o zona extinsa cu paduri montane si colinare de fag si carpen. Esentelor lemnoase principale din aceste paduri li se adauga local mesteacanul(Betula verrucosa).

Pe platoul masivului se dezvolta pajisti montane cu paius rosu si iarba vantului, care odata cu scaderea treptata a inaltimii trec spre est in pajisti colinare.

Dintre fructele padurii intalnim fragii(Fragaria vesca), zmeura(Rubus idaeus), mura(Rubus hirtus), coacazele(Bruckenthalia spiculifolia), merisoarele si afinele(Vaccinium myrtillus). Pe versantii sudici ai vailor din partea de est se intalneste rar liliacul salbatic(Siringa vulgaris).

Covorul floral este bogat mai ales in pajistile montane si colinare si in luncile vailor. Campurile cu branduse(Crocus banaticus) patrund pe alocuri in padurea rara de foioase sau in luminisuri, completand cu gingasie peisajul de toamna sau inveselind prin coloritul lor peisajul de primavara timpurie.

Fauna

Muntii Poiana Rusca adapostesc o fauna bogata, distribuita in functie de zonele de vegetatie si de altitudine. Padurile de fag, brad si molid din partea centrala a masivului sunt populate de ursul brun(Ursus arctos), cerbul carpatin(Cervus elaphus), caprioara(Capreolus capreolus), mistret(Sus scrofa). Mai rar se intalneste rasul(Lynx lynx); mult mai raspandite sunt lupul(Canis lupus) si vulpea(Canis vulpes), iepurele in zona de platou si veverita(Sciurus vulgaris), care adesea poate fi intalnita pe potecile turistice din padure.

Reptilele sunt reprezentate prin soparle, salamandre si serpi-vipera comuna(Vipera berus), vipera cu corn(Vipera ammodhytes), care este raspandita in partea de nord-est a masivului si pe Dealul Cetatii de langa orasul Deva.

Dintre ichtiocenoze amintim pastravul(Salmo trutta fario), lipanul(Thymallus thymallus), cleanul(Lenciscus cephalus).

HIDROGRAFIA

Bazinul hidrografic al Muresului dreneaza pe o suprafata de 1452 kmp intreaga jumatate estica a muntilor Poiana Rusca. Principalele rauri colectoare din aceasta arie sunt Cerna, Streiul si Dobra.

Cerna este, dupa distanta pe care o parcurge prin masiv, 65 km, si suprafata de colectare, 740 kmp, raul cel mai mare al masivului. Izvoraste de sub vf.Rusca, fiind cunoscut pana in amonte de localitatea Lunca Cernii sub denumirea de Valea Bordului. In aval de Lunca Cernii traverseaza Cheile Cernei, apoi sesul aluvial pe care se afla vetrele asezarilor Hasdau si Dobaca, pentru a ajunge, printr-o vale sapata adanc, in lacul de acumulare Cincis.