Munții Retezat

Asezare

Muntii Retezat ocupa o pozitie nordica fata de sirurile si masivele muntoase ale Carpatilor Meridionali cuprinsi intre Jiu, Strei si Dunare. Sunt legati nemijlocit de Muntii Godeanu spre sud-vest; prin intermediul Muntilor Tulisa se leaga, spre est si nord-est, de Muntii Surean. Din punct de vedere teritorial-administrativ suprafata Muntilor Retezat apartine judetului Hunedoara, centrele turistice coordonatoare fiind Deva si Petrosani.

Marginiti la nord si la sud de depresiuni joase (Hategului, 300-400 m alt. si Petrosani la 725-850 m alt.), Muntii Retezat se ridica cu pante viguroase, impadurite pana la 1600-1700 m, continuate mai sus, la peste 2000 m, cu piscuri si custuri stancoase, vizibile de la mari distante. Cea mai frumoasa priveliste asupra acestor munti se desfasoara spre nord, intre varfurile piramidale distingandu-se varful Retezat - care a imprumutat numele intregului masiv - cu crestetul sau curmat brusc ca de o lovitura de palos .... Locul din care Retezatul se infatiseaza cel mai bine privirilor este cetatea de pe dealul Orlea, langa Subcetate. Dinspre sud masivul poate fi observat bine de pe varfurile Sigleul Mare, Arcanul si mai ales din Oslea, toate situate pe culmea Muntilor Valcan.

Cu totul altfel se profileaza Retezatul daca este privit de pe culmile muntilor Tarcu sau Godeanu: peste platforme inalte se ridica Retezatul Mare, Judele, Slaveiul, palete de culori intunecate; langa ulucul adanc al Lapusnicului se ascund, dupa platforma Borascu, muntii Stanuleti, Iorgovanul, Albele cu calcarele lor stralucitoare. Pantele nordice, terminate in depresiunea Hategului, prezinta mai multe zone abrupte, in comparatie cu versantele sudice, mai domoale, ambele fiind insa la fel de sculptate cu caldari glaciare pe fundul carora se odihnesc multe familii de lacuri.

Conturul Muntilor Retezat - inclusiv „Retezatul Mic" - (cea 100 km) este cel al unui pentagon cu latura sudica suprapusa pe axa vaii Jiului de Vest; suprafata acopera cca. 700 km2; distanta in zborul pasarii între punctele extreme, sudic si nordic, este de cca. 25 km, in timp ce distanta maxima pe directia est-vest depaseste 30 km. Inaltimea maxima este atinsa in varful Peleaga (2 509 m), urmata de varful vecin Papusa (2 500 rn). Varful Retezat (2 485 m) este al treilea ca inaltime. Punctul de cea mai joasa altitudine in limita ariei muntoase se afla la Rau de Mori (485 m).

Muntii Retezat adapostesc cele mai numeroase lacuri glaciare din Carpati, lacul Bucura fiind cel mai intins lac din tara, lacul Zanoaga cel mai adanc, iar lacul Custura Mare la cea mai mare altitudine.

Sursa: Monografie, Muntii Retezat - Nae Popescu

Relieful

Muntii Retezat, cei mai inalti si mai stancosi munti din sirul Carpatilor dintre Jiu si Dunare, culmineaza in doua varfuri majore vecine: varful Peleaga (2 509 m) si varful Papusa (2 500 m), situate in zona centrala.

Din suprafata Muntilor Retezat, cca. 2/3 se afla la peste 1 600 m inaltime si cca. 1/4 la peste 2 000 m. In acesti munti apar in partea de sud-vest (muntele Slavei, muntele Zanoaga) suprafete de eroziune asemanatoare platformei Borascu din muntele cu acelasi nume; la nivelul acestor suprafete situate la 2000 - 2200 m alt, inconjurate de obicei de abrupturi stancoase sau de abrupturile caldarilor glaciare vecine se poate circula cu usurinta pe poteci fara urcusuri si coborasuri mari. Este cazul potecii turistice de la Saua „La Pintenul Slaveiului" la Crucea Traznitului si al potecii de pe platoul Arade? - Zlata spre muntele Zlata.

O treapta de eroziune mai scunda, la nivelul platformei Raul Ses, este observata pe versantul nordic al muntelui Dragsanu (cca. 1700 - l800 m alt.). Prin apropiere trece poteca turistica de culme Saua Plaiului Mic - varful Piatra lui Iorgovan.

Vasta suprafata in care predomina stancile este compartimentata in trei zone distincte: prima, cea mai inalta, este ocupata de Retezatul propriu-zis („Retezatul Central", cristalin), a doua, mai scunda si nu prea intinsa, este ocupata in partea de sud-vest de „Retezatul Mic" (calcaros), iar ultima apartine Muntilor Tulisa in partea de est.

„Retezatul Central" cuprinde varfurile cele mai inalte (2 peste 2 500 m, 9 peste 2 400 m, 20 peste 2 300 m alt.), cea mai intinsa retea de vai si lacuri glaciare. Este regiunea muntoasa considerata de specialisti ca cea mai inalta din tara, avand inaltimea medie la peste 2 350 m (Muntii Fagarasului au inaltimea medie de 2 300 m).

„Retezatul Mic", o creasta omogena, sculptata in calcare, se interpune intre cristalinul muntelui Dragaanu si conglomeratele muntelui Paltina; varfurile sale foarte frumoase oscileaza in jurul a 2 000 m. Cele mai inalte varfuri sant: varful Piule (2 080 m) in extremitatea estica si varful Stanuletii Mari (2 032 m) in extremitatea vestica.

Muntii Tulisa, altitudine maxima in varful Tulisa (1 793 m), in afara de culmea prelunga in jurul a 1 500 m in partile de sud si vest, sunt mult mai scunzi, atingand in apropiere de Banita si Petrosani inaltimi de aproape 1 000 m.

Aspectul alpin al Retezatului este conferit de culmile inalte, cu flancuri taiate in granodiorite si gnaisuri de injectie in care sunt modelate caldarile glaciare, custurile, vaile in forma de V si valurile de morene. Vaile raurilor apartinand bazinului Streiului, cu o denivelare de aproape 2 000 m intre izvoare si varsare, se gasesc intr-un proces de adancire continua. Aceasta „cadere" imprima apelor curgatoare un caracter tumultuos. Pantele acestor vai sunt de obicei foarte inclinate si inchid deseori drumul apelor intre peretii cheilor (ex.: cheile Raului Mare, cheile Rausorului, cheile Raului Barbat etc.).

Sursa: Monografie, Muntii Retezat - Nae Popescu

Trasee

Trasee cu plecare din Zona Carnic - Pietrele

Traseu Marcaj Timp Dificultate

1. Ohaba de sub Piatra - Carnic Banda albastra

6h Usor

2. Carnic – Cabana Pietrele Banda albastra

1 ½-2h Usor

3. Cabana Pietrele - Cabana Gentiana Banda albastra

1-1 ½h Usor

4. Cabana Pietrele – Lacul Stanisoara – Saua de Vara – Varful Retezat Triunghi albastru

4-4 ½h Mediu

5. Cabana Pietrele – Lacul Stanisoara – Saua de Vara – Varful Retezat Banda galbena

4-5h Mediu

6. Cab. Pietrele – Creasta Lolaia – Varful Retezat - Saua de vara Retezat - Varful Bucura – Poarta Bucurii - Taul Portii - Lac Bucura - Banda Galbena pana in Varful Retezat

- Banda Rosie pana in Varful Bucura

- Banda galbena prin Poarta Bucurii - Lac Bucura 7-8h Dificil