Munții Rodnei

Cap.I. Introducere

1.1. Aşezare şi limite

Munţii Rodnei sunt consideraţi una din cele mai reprezentative unităţi montane din Carpaţii Orientali (Fig. 1). Faţă de zonele limitrofe se impun prin masivitate şi prin extensiune (peste 45 km lungime, peste 25 km lăţime şi aproape 1300 km² suprafaţă), constituind un adevărat bastion carpatic, care, pe lângă diversitatea formelor de relief, dispune de o mare varietate a vegetaţiei şi faunei, cu câteva rarităţi însemnate, de valoroase resurse ale subsolului din gama minereurilor neferoase, izvoare minerale etc. Munţii Rodnei sunt cunoscuţi însă şi printr-o viaţă pastorală străveche, legată de bogatele şi întinsele păşuni alpine.

Fig. nr. 1 Poziţia Munţilor Rodnei în cadrul Munţilor Carpaţi

Ca parte integrantă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali, sunt situaţi între Masivul Tibleş în vest, Obcinele Bucovinei şi Munţii Suhard la est, Munţii Maramureşului la nord, Dealurile Năsăudului la sud şi Munţii Bârgăului la sud-est.

Limita nordică şi nord-estică a masivului urmăreşte falia Dragoş Vodă, care se extinde între Pasul Prislop (1 416 m altitudine), la est şi valea Izei până la Săcel, la vest, marcând contactul dintre cristalinul Rodnei şi depozitele sedimentare oligocene din Depresiunea Maramureşului. Bazinul superior al Vişeului separă masivul cristalin Rodna de Munţii Maramureşului. Între Pasul Prislop şi Pasul Rotunda, râul Bistriţa Aurie desparte Munţii Rodnei de Munţii Maramureşului.

Limita vestică se suprapune peste limita de afundare a cristalinului sub depozitele fIişului pe care s-a grefat valea Sălăuţa între Iocalităţile Coşbuc şi Dealu Stefăniţei - Pasul Şetref (818 m), continuându-se pe Valea Carelor, până Ia vărsarea acesteia în Iza.

Spre răsărit, pârâul Rotunda, şaua adâncă în care altitudinea scade Ia 1 271 m (Pasul Rotunda), pârâul Preluci şi cursul SomeşuIui Mare până la Valea Mare, separă masivul propriu-zis al Munţilor Rodnei de cristalinul Munţilor Suhardului.

Limita sud-estică este marcată de valea Someşului Mare între localităţile Valea Mare şi Anieş şi de denivelarea datorată faliei Rodnei, între localităţile Rodna şi Parva, de unde aceasta se poate prelungi convenţional pînă Ia localitatea Coşbuc.

Spre sud, folia amintită detaşează munţii de dealurile constituite din depozite sedimentare cu structură monoclinală, cunoscute în literatura geografică sub denumirea de Dealurile Năsăudului.

Din punct de vedere turistic, ca margini pot fi admise ansmblul de văi Iza -Vişeu, Bistriţa Aurie, SomeşuI Mare, SăIăuţa, care marchează în linii mari limitele Munţilor Rodnei, deschizând, prin intermediul afluenţilor Ior, căi de acces spre interiorul masivului.

2.3. Puncte de acces

Oraşul Borşa (665 m alt., aşezat pe Valea Vişeului) (fig.2). Accesul din interiorul oraşului spre crestele Munţilor Rodnei se face prin Valea pârâului Pietrosu, pe versantul estic al Piciorului Moşului, traseul urcând la Lacul Iezer, staţia meteorologică, având ca puncte de maxim interes Vf. Pietrosu şi Tăurile Buhăescului. O altă cale de acces mai este pe Valea Repedea spre Vf Cormaia, prin Tarniţa „La Cruce”.

Complex turistic Borşa (845 m alt.) este punctul de plecare a unor trasee turistice care escaladează Munţii Rodnei, ca de exemplu spre: Pasul Prislop prin Valea Vişeuţului sau pe sub Vf. Ştiol; cabana Puzdrele, pe sub Faţa Meselor sau prin Valea Cimpoiasa; Şaua Gărgălău prin Poiana Ştiol etc. Din Pasul Prislop se desprinde către nord un drum ce urcă spre Cornul Nedei (1763 m), iar spre vest o potecă ce urcă prin Poiana Ştiol, coborând prin pârâul Fântâna la Complexul Turistic Borşa.

Fig. nr.2. Oraşul Borşa

Comuna Cârlibaba, comună situată în bazinul omonim la poalele Munţilor Suhard, Rodnei, Maramureş şi a Obcinei Mestecăniş. Din apropierea satului Şesuri pleacă un drum forestier ce urcă pe Valea Lala cca. 7 km până sub Poala Ineului.Din Pasul Rotunda pleacă un traseu turistic spre Lacul Lala şi Vf. Ineu.