Obiective turistice din județul Vâlcea

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 7090
Mărime: 2.24MB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Extras din document

Municipiul Râmnicu Vâlcea este resedinta judetului Vâlcea; important centru economic si cultural al tarii, este asezat în partea central-sudica a României, respectiv la confluenta dintre Olt si Olanesti. Situat la intersectia paralelei 45º07’ latitudine nordica cu meridianul 24º22’21’’ longitudine estica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, orasul se afla în plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice pentru dezvoltarea vietii omenesti. Pe aceeasi latitudine se mai afla: Torino (Italia), Bordeaux (Franta), Minneapolis (S.U.A.), Peninsula Crimeea si Delta Volgai. Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpatii Getici, la 18 km de defileul Oltului, în lunca râului, si formeaza la confluenta cu Olanestiul o zona cârlig cu orientarea N–S. Largimea maxima a luncii este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în zona centrala si de 2 km în zona sudica.

Municipiul Râmnicu Vâlcea are o suprafata de 6.221 ha si împreuna cu comuna suburbana Goranu se ridica la 8.866 ha. Orasul se învecineaza cu urmatoarele localitati: comuna Bujoreni (N), comunele Daesti si Golesti (NE), comuna Budesti (E), orasul Ocnele Mari (V), comuna Mihaesti (SV) si comuna Vladesti (NV).

Orasul se întinde la est de dealul Capela, pâna dincolo de cursul râului Olt, depasind spre sud confluenta acestuia cu apele râului Olanesti. Este marginit la sud de dealul Troian, iar la sud-vest de dealul Petrisor. La nord hotarul municipiului Râmnicu Vâlcea este marcat de dealul Cetatuia.

Orasul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidentiate mai mult în partea de vest, deoarece în zona estica dealurile coboara pâna aproape de firul apei. Se disting doua terase. În trecut, aglomerarea urbana era dispusa pe terasa superioara, datorita frecventelor inundatii pe care le producea Oltul. Prin lucrarile de amenajare a râului si prin constructia barajelor, aria de locuit s-a extins si pe terasa inferioara, pericolul inundatiilor fiind înlaturat. Zonele vechi, cu constructii aflate aproape de albia minora a Oltului, sunt aparate de inundatii prin înaltimea mare a malurilor. Altitudinea medie a localitatii este de 240-260 m.

In cadrul judetului, orasul este situat in partea central -estica, iar in Subcarpatii Getici se incadreaza in Subcarpatii Valcii intre Oltet si Topolog. Ramnicu Valcea este asezat intr-o zona depresionara (Horezu-Olanesti-Muereasca-Calimanesti-Berislavesti-Salatrucu-Dobriceni-Zmeureni). La nord de largirea depresionara de la Ramnicu Valcea exista dealuri inalte de peste 700m unde apar cueste. In apropiere de oras atat pe stanga cat si pe dreapta Oltului predomina un asemenea relief de cueste generat de vaile torentiale in conditiile unor structuri geologice monoclimale (L. Badea,1955, si Mihaela Dinu, 1995).

Distanta fata de principalele orase din jur este usor de parcurs, cu mijloace auto, reteaua rutiera din regiune fiind de curând refacuta si modernizata: Bucuresti (175km), Pitesti (60km), Craiova (123km), Sibiu (99km), Târgu Jiu (115km), Slatina (100km).

In cadrul retelei rutiere si feroviare Ramnicu Valcea este un loc important, el gasindu-se amplasat pe una din principalele cai rutiere internationale care leaga Europa Centrala de Peninsula Balcanica, respectiv pe DN 7 Bucuresti – Pitesti – Rm.Vâlcea – Sibiu, dar si pe drumurile nationale DN 67 Tg.Jiu – Horezu – Rm.Vâlcea si DN 64 Craiova – Dragasani – Rm.Vâlcea.

Nu exista aeroport, însa la punctul numit Malul Alb, la 4 km departare de oras, exista un teren amenajat pentru decolarea – aterizarea avioanelor utilitare.

Municipiul Ramnicu Valcea situat in "zona functionala carpato-dunareano-olteana, unitate a teritoriului tarii (judetele Mehedinti, Gorj, Olt, Valcea, Dolj) se caracterizeaza prin reteaua de localitati formate pe fondul unei retele dense de apa, cu lunci fertile de-a lungul carora s-au instalat de timpuriu cai de comunicatie lesnicioase si vechi asezari strategice" (V. Cucu).

Din punct de vedere al zonarii economico-functionale municipiul este situat in zona cu profil economic complex a culoarului Oltului si axei Ramnicu Valcea Horezu. In plan zonal Ramnicu Valcea este amplasat in centrul de greutate al teritoriului judetului Valcea la jumatatea axelor principale nord-sud.

Ramnicul si imnul national

Revolutia de la 1848 a avut la Râmnicu Vâlcea un puternic ecou. Tabara militara organizata de generalul Magheru la Troianu – poarta sudica a Râmnicului, a reprezentat o garantie pentru victoria revolutiei, care a fost sarbatorita la 29 iulie 1848 „într-o câmpie înconjurata cu arbori de la marginea orasului”, pe locul unde mai târziu avea sa fie amenajata gradina publica Zavoi. Sub steagurile revolutiei un cor condus de Anton Pann si o multime de entuziasti adunati sa serbeze triumful revolutiei au intonat cântece pline de armonie printre care – considerau unii istorici – si „Desteapta-te române” ce avea sa devina imnul national al României.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit de doua ori la Râmnicu Vâlcea fiind întâmpinat cu multa caldura de locuitorii orasului care salutau astfel pe fauritorul Unirii Principatelor.

Tributul de sânge platit de râmniceni pentru cucerirea independentei tarii în 1877 a fost deosebit de greu, dar alaturi de jertfa celorlalti români a constituit fundamentul României moderne. În cinstea acestor eroi a fost ridicat la poalele dealului Capela un impunator monument ce a devenit un simbol al orasului: Statuia Independentei, opera a sculptorului Ion Iordanescu sprijinit de un participant la acel razboi, doctorul Gheorghe Sabin ajuns prefect de Vâlcea.

În ambele conflagratii din prima jumatate a secolului al XX-lea locuitorii orasului si-au dat tributul de sânge, au suferit aceleasi distrugeri si au avut aceleasi satisfactii sau necazuri ca toti ceilalti români. Între cele doua razboaie mondiale, Râmnicul s-a dezvoltat în primul rând din punct de vedere economic si cultural, populatia pastrându-se totusi la un nivel aproape constant (10.000 locuitori).

Dupa 30 decembrie 1947 mica burghezie ce contribuise la cresterea economica a regiunii, precum si marile familii cu traditie în zona (Simian, Otetelisanu, Bratianu, Plesoianu, Hanciu, Lupas si Procopiu) dispar sau îsi pierd cu totul influenta sub dictatura comunista. Apar prioritati noi, linistea urbei semipatriarhale fiind înlocuita de dezvoltarea exponentiala a unor cartiere muncitoresti menite sa adaposteasca o mâna de lucru ieftina si usor de manipulat ideologic. Au fost distruse în acea perioada multe exemple de arta arhitectonica veche, pierzându-se astfel, printr-o nepasare de neînteles, valori inestimabile.

Preview document

Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 1
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 2
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 3
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 4
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 5
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 6
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 7
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 8
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 9
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 10
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 11
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 12
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 13
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 14
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 15
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 16
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 17
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 18
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 19
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 20
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 21
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 22
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 23
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 24
Obiective turistice din județul Vâlcea - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Obiective Turistice din Judetul Valcea.doc

Alții au mai descărcat și

Baia de fier

INTRODUCERE Rostul unei monografii sătești constă tocmai în prezentarea prin scris, imagini și cifre a realităților unui trecut de mult apus și a...

Așezarea Geografică a Județului Gorj

Teritoriul judeţului Gorj este situat in partea de sud-vest a României, in nordul Olteniei pe cursul mijlociu al Jiului, fiind limitat la nord de...

Delta Dunării

I. ROMÂNIA Suprafata: 237.500 km patrati Populatia: 22.760.449 locuitori Densitatea populatiei: 96 locuitori pe km patrat Capitala si orasul...

Depresiunea colinară a Transilvaniei

Depresiunea coliniara a Transilvaniei Ţara de dincolo de păduri Depresiunea Transilvaniei se remarcă prin suprafaţa sa de circa 26.000 km2,...

Caracterizarea potențialului turistic al județului Gorj

Scurt istoric Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeţul Gorj a oferit condiţii...

Organizarea și valorificarea județului Vâlcea

Scurt istoric convietuire umana - circa 2.000.000 de ani. Perioada neolitica este prezenta aici prin descoperirile de la Bârsesti, Cazanesti,...

Peșterile din Carpații Orientali

RELIEFUL CARSTIC Şl PEŞTERILE ROMÂNIEI Poate nici o rocă nu se impune în relief cu atâta personalitate, nu imprimă peisajului vigoare şi farmec ca...

Județul Gorj

Descriere Geografica Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traverseaza judetul prin...

Te-ar putea interesa și

Turismul Balnear în România

Introducere Balneologia şi climatologia, sunt ştiinţe tradiţionale care studiază si valorifică remediile oferite de natură (ape minerale, climat,...

Strategii de Dezvoltare a Stațiunilor Balneoclimaterice din Județul Vâlcea

INTRODUCERE România este o tara binecuvântata de Dumnezeu cu cele mai variate si pitoresti forme de relief: mare, fluviu, delta, munti, dealuri si...

Analiza comparativă între Valea Prahovei și Valea Oltului

Turismul este o activitate permanentă a oamenilor în epoca modernă, care poate avea implicaţii pe toate planurile, economic, politic, social,...

Dezvoltarea turismului rural în județul Vâlcea

INTRODUCERE Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în...

Locul și rolul turismului în economia româniei

INTRODUCERE Turismul a devenit în zilele noastre o ramură importantă a economiilor naționale și mondiale. Multe țări privesc turismul ca o sursă...

Proiect pensiune agroturistică

În general, dezvoltarea economico-socială zonală ( locală) din perspectiva durabilității, are ca premise și componente naturale, demografice și...

Turismul vâlcean - între prezent și perspectivă

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI VÂLCEA 1.1.Aşezarea geografică. Caracteristici generale. Judeţul Vâlcea este o unitate...

Amenajarea spațiului rural în Subcarpații Getici

Cap.I.Subcarpatii Getici 1.1.Scurt istoric si asezare Subcarpații Getici sunt un sector subcarpatic care se întinde de la Valea Dâmboviței în Est...

Ai nevoie de altceva?