Oceanele Terrei

Oceanul Planetar deţine o suprafaţă de 361.070.000 km2 şi un volum de 11.362.455 kmJ. Cel mai mare ocean este Pacific, iar cel mai redus Arctic.

Nr. crt. Oceanul Suprafaţa km2 ' Volumul km3 Adâncimea medie, m Adâncimea maximă, m

1 Oc. Pacific 179710000 732710000 4028 11516

2 Oc. Atlantic 91655000 330100000 3627 9219

3 Oc.Indian 74917000 291945000 3897 7437

4 Oc.îngheţat de Nord (Arctic) 14788000 16700000 1131 5449

5 Oc. Planetar 361070000 1362455000 3800 -

Tabel 1. Date morfometrice asupra Oceanului Planetar (după Enciclopedia Oceanografiei Sovietică(citată de Stăncescu, 1983)

OCEANUL PACIFIC

Istoric şi caracteristici

Cei care au îndrăznit, pentru prima dată, să călătorească pe apele Oceanului Pacific au fost polinezienii. In primul mileniu d.Cr. au avansat spre est, sfârşind prin a coloniza o arie extrem de întinsă, de la arhipelagul Hawaii până în insula Paştelui şi Noua Zeelandă.

Primul european care a traversat Pacificul a fost Magellan. în timpul faimoasei sale expediţii în jurul lumii, din anii 1519-1522. Dintre cei mai importanţi exploratori aventurieri se mai pot aminti: Francis Drake (1577-1580). Louis Antoine de Bougainville (1766-1769), La Perouse, James Cook etc.

Fig.1. Dorsala medio-atlantică (a) şi pacifică (b)

La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea, pământurile Pacificului au început să fie colonizate de către europeni: britanicii s-au stabilii în Australia, Noua Zeelandă etc, francezii în Touamotou, Insulele Societăţii, Tahiti etc. La sfârşitul secolului al XlX-lea toate pământurile erau deja împărţite între marile puteri ale lumii.

Este divizat în două mari bazine:

-Pacificul septentrional - are aspectul unui triunghi cu vârfurile în strâmtoarea Bering, Panama şi Filipine;

-Pacificul austral - cu formă rectangulară, se întinde spre sud, până la paralela de 55° lat.S.

Dimensiunile Oceanului Pacific sunt impresionante: 15.000 km lungime între strâmtoarea Bering şi Convergenţa Antarctică; 17,000 km lungime între Panama şi Filipine; o suprafaţă de 165 mil. km"; adâncimea maximă (relevată de nava oceanografică "Viteaz") de 11.034m în Groapa Challanger (face parte din Fosa Marianelor) (mai sunt utilizate şi alte date: 11.500m, 10.900m etc); adâncimea medie este de 4.282m; volumul total de apă 707 mil. km3.

Fig.2. Distribuţia gropilor abisale din Oc.Pacific şi groapa Peru-Chile

Trăsături morfologice

Bazinul Pacificului deţine patru forme principale de relief: dorsala medio-oceanică (dorsala est-pacifică lipsită de rift); câmpia abisală; lanţurile montane submarine a căror vârfuri sunt reprezentate de arhipelaguri; fose marginale. Vulcanii submarini pot da naştere atolilor de corali.