Orasul Sibiu

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Orasul Sibiu.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 32 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Alina Cretu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

CAP. 1 : Cadrul Natural 2
1.1. Organizarea administrativ? a teritoriului 2
1.2 Relieful 2
1.3. Clima 2
1.4. Reteaua hidrografica 3
1.5. Resursele subsolului 3
1.6. Solurile 3
1.7. Vegetatia 3
1.8. Utilizarea teritoriului 4
CAP. 2 : Potentialul Economic 6
2.1. Dezvoltarea economica 6
2.1.1. Ponderea principalelor sectoare industriale 7
2.2. Prioritati in dezvoltarea judetului 7
2.3. Produc?ia agricol? de bunuri ?i servicii agricole 8
2.4. Re?eaua ?i volumul gazelor naturale distribuite 8
2.5. Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului jude?ean 9
2.5.1. Zonificarea teritoriului 9
2.6. Turismul 10
CAP. 3 : Populatia si reteaua de localitati 11
3.1.Dinamica principalilor indicatori geografici 11
3.1.1. Populatia 11
3.2. Forta de munca 12
3.3. Reteaua de localitati rurale sau urbane 13
3.3.1. Re?eaua de localit??i 13
CAP. 4 : Infrastructura tehnico-edilitara 15
4.1. Reteaua de drumuri 15
4.2. Cai Ferate 15
4.3. Infrastructura tehnica 16
4.3.1. Apa si canalizare 16
4.3.2. Salubrizare 16
CAP. 5: Infrastructura sociala 17
5.1. Educatie 17
5.1.1 Popula?ia ?colar? din înv???mântul de toate gradele 17
5.2. Infrastructura culturala 18
5.3. Sanatate 19
5.3.1. Paturile în spitale ?i personalul medico-sanitar) 19
5.3.2. Principalele unit??i sanitare, cu proprietate majoritar? de stat 20
5.4. Cultura 20
5.4.1 Sibiu, Capitala Culturala Europeana 22
5.5. Num?rul ?i activitatea bibliotecilor 23
CAP. 6 : Protectia mediului 23
6.1. Surse de poluare 23
6.2. Gestionarea deseurilor municipale 24
6.3. Epurarea apelor uzate 24
6.4. Arii protejate 26
6.4.1. Probleme in gestionarea ariilor protejate si protectia biodiversitatii 26
6.4.2. Parcuri naturale 26
6.4.3. Rezervatii naturale 28

Extras din document

1.2 Relieful

Suprafata judetului este acoperita in cea mai mare parte de munti, acestia ocupand circa 30% din teritoriul judetului. Zona muntoasa include varfuri ce depasesc altitudinea de 2.000 m in Muntii Fagarasului, Cindrelului si Lotrului. In Muntii Fagarasului inaltimile depasesc 2.500 m in Vf. Negoiu - 2.535 m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508 m. Muntii Cibinului si Muntii Lotrului ating peste 2.200 m in masivele Motru si Steflesti. Acestia mai pastreaza ulrmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizati de vai adanci si lacuri glaciare.

Dincolo de munti urmeaza zona de podis, respectiv Podisul Hartibaciului, Podisul Secaselor si Podisul Tarnavelor, care ocupa aproximativ jumatate din suprafata judetului, avand altitudini de pana la 700 m. Zona depresionara ocupa 20% din suprafata judetului si este reprezentata de depresiunea fagarasului si Depresiunea Sibiului.

Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m.

1.3. Clima

Judetul Sibiu este caracterizat de un regim climatic continental - moderat cu influente oceanice, avand diferente de temperatura intre zonele muntoase si verile racoroase.

Temperaturile medii anuale variaza de la 0o C in munti, la altitudini mari, la 9o C in depresiuni. In Bazinul Tarnavelor temperaturile sunt mai ridicate iar precipitatiile cad in cantitati reduse, favorizand cultivarea cerealelor, plantelor tehnice si vitei de vie. In muntii ce depasesc altitudini de 2.000 m, zapezile sunt abundente si se pastreaza minim sase luni pe an.

Localitatea Sibiu se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8o-9o C.

1.4. Reteaua hidrografica

Este formata în principal de râul Olt si afluentii sai de pe tronsonul aval confl. Ucea- aval confl. Vadu, între care important este Cibinul. La aceasta se adauga sectorul median al râului Târnava Mare si o mica suprafata din bazinul hidrografic al Sebesului, prin izv. Râurilor Secas si Dobra. Densitatea retelei hidrografice variaza între 1,4 km/km2 pe versantul nordic al M. Fagaras, pâna la 0,4 km/km2 si chiar sub aceasta valoare în Depresiunea Sibiu. Râul Olt strabate teritoriul judetului pe o lungime de 56 km, Cibin 80 km, Hârtibaciu 88km, Târnava Mare 75 km, Sadu 45 km. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate în Muntii Fagaras (Podragul, Podragelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) si Muntii Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se mentioneaza cele 15 lacuri instalate în vechile exploatari de sare din zona localitatii Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai adânc lac de ocna din tara - 126 m). De evidientat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu, Gura Râului pe Cibin, Bradeni I si Bradeni II pe râul Hârtibaciu si Ighis. Cursurile de apa sunt egal distribuite uniform pe întreg teritoriul judetului, cele mai importante râuri fiind Olt, Târnava Mare, Cibin si Hârtibaci.

Fisiere in arhiva (1):

  • Orasul Sibiu.doc