Organizarea spațiului turistic în zona montană din România

ORGANIZAREA SPATIULUI TURISTIC IN ZONA MANTANA DIN ROMANIA

Turismul reprezinta ansamblul activitatilor non-lucrative ale omului in afara de aria de rezidenta avand ca scop agrementul (petrecerea placuta a timpului liber).

Prin recreere (lat. recreare – refacere sau reimprospatare) se intelege tot ceea ce un individ intreprinde in timpul liber pentru revitalizare. In acest context, prin timp liber desemnam timpul asupra caruia dispune absolut liber, utilizandu-l aşa cum doreşte el. Calatoria este o notiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fara un vehicul, intre cel putin doua puncte, de plecare şi de destinatie, situate in locuri diferite, cel care efectueaza calatoria purtand numele de calator. Vizita este notiunea cu intelesul cel mai apropiat de turism, indicand orice calatorie care se face cu un motiv anume, autorul ei fiind vizitatorul. Excursia este o vizita cu durata de cel mult o zi, in timp ce turismul este o vizita in care persoana petrece cel putin o noapte intr-un loc special de gazduire situat in locul vizitat.

Turismul montan are un caracter complex, fiind in conexiune directa cu celelalte activitati din zona. El nu poate fi disociat de viata economica, sociala şi culturala a colectivitatii in care se desfaşoara. Reprezinta un factor de dezvoltare a unor activitati conexe cu efecte benefice asupra nivelului veniturilor avand un „efect multiplicator“ pentru dezvoltarea altor activitati tangente turismului.

De-a lungul timpului ,zestrea turistica a Muntilor Carpati si-a sporit atractivitatea prin echipamentele si amenajarile specifice,menite sa atraga cat mai multi turisti.Actualul grad de valorificare reflecta preocuparile statului si ale agentilor economici in domeniul amenajarii si dezvoltarii acestei zone turistice ,insa sub puternica amprenta a schimbarilor economico-sociale din ultimii 10 ani ,care au generat si multe neajunsuri privind valorificarea turistica a zonei montane.

Factorii care au contribuit la aceasta dezvoltare impetuoasa sunt:explozia demografica, explozia urbana, cresterea economica, dezvoltarea deosebita a cailor si mijloacelor de transport si a dotarilor privind cazarea, hrana, odihna, agrementul, tratamentul si de asemenea dezvoltarea mass-mediei.

Fara a inceta sa fie in continuare,o indeletnicire individuala,”turismul a devenit, totodata, o activitate economica de mare amploare si un aspect bine conturat si influent al vietii sociale.Aceeasi vocabula acopera azi nu numai o migratie permanenta si uriasa de personae, ci si o infinitate de operatiuni comerciale, tehnice si intelectuale”1.

Oferta turismului montan al Romaniei:

In zona montana oferta turistica prezinta unele trasaturi specifice, conferite atat de particularitatile fizico-geografice ale Carpatilor, cat si de contextual economic si social in care s-a situat valorificarea lor turistica.Principala trasatura a ofertei montane pare sa fie discrepanta intre valoarea si atractivitatea potentialului turistic si gradul actual de valorificare,cu minusuri cantitative, dar mai ales calitative.

Configuratia variata a teritoriului tarii noastre, cadrul natural complex si armonios structurat fac ca Romania sa detina un potential turistic deosebit de valoros,ca premisa a dezvoltarii unei activitati turistice eficiente.Zona montana,una din cele trei componente definitorii ale structurii peisagistice din tara noastra (alaturi de fluviul Dunarea si de Marea Neagra,cu fasia de litoral), contribuie intr-o foarte mare masura la aceasta diversitate si complexitate a potentialului turistic al Romaniei.

Potentialul turistic natural:

Una dintre cele mai vechi urme de cultura materiala descoperite pe teritoriul Muntilor Apuseni care atesta existenta unor comunitati umane inca din departatele ere ale bronzului si fierului, este constituita de asa-zisele „depozite de bronz de la Zlatna”. Locuirea acestor zone a continuat in perioada preromana si romana, primele asezari mai mari (unele chiar centre urbane), fiind legate de exploatarile auro-argintifere atestate la Rosia Montana (Alburnus Maior) şi Zlatna (Ampelum).Anul 1201 este cel in care se vorbeste despre prima atestare a „Terrei Abruth” – zona Abrudului de azi.Mai tarziu, in Bula Papei Clement al VI-lea, de la 1345, adresata voievozilor romani din Transilvania, se aminteste si de un voievod de „Tzopus” (Tara Topilor) cu numele de Ambrozie. In epoca moderna evenimentele majore care au avut loc sunt rascoalele lui Horea, Closca si Crisan din 1784 si participarea motilor la revolutia din 1848 sub conducerea lui Avram Iancu.

1.Dictionar turistic international ,ed. Spo rt-Turism, 1980(op.cit., pg.15-16)

Data de 1 Decembrie 1918 este inregistrata in istoria acestor locuitori prin participarea motilor in numar mare la Marea Unire Nationala. Motii, (urmasi ai dacilor), locuitorii zonei delimitate de perimetrul Muntilor Apuseni, pastreaza si azi ocupatiile stravechi precum sunt cresterea animalelor si activitatile legate de prelucrarea lemnului, arta mestesugareasca bine insusita, dovada facand numeroasele obiecte si unelte din lemn, ornate cu incrustatii si motive decorative de o rara valoare si frumusete.

Muntii Apuseni constituie coloana vertebrala a Carpatilor Occidentali, fiind dezvoltati sub forma unei palme. Au fost erodati de-a lungul timpului, fiind totodata cea mai fragmentata grupa din Carpatii romanesti datorita culoarelor si depresiunilor-golfuri care-i strabat.

Apusenii reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m. in zona centrala, iar in nord si sud nu ating mai mult de

700-1000m.Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849 m.), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826 m.) si la nord in Muntii Vladeasa (1836 m.). In prelungirea estica a Muntilor Bihor se afla Muntele Gaina (1467 m.), iar in nord-est se afla Muntii Gilau.In sud-est sunt Muntii Metaliferi (1018 m.) si Muntii Trascaului, iar in vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand (Varful Drocea-836 m.), Muntii Codru-Moma (Varful Plesu-1112 m.), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopis (776 m.).In nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase, alcatuite din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali, numit „Jugul Intracarpatic” include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, depasind foarte rar altitudinea de 800m.Muntii Apuseni nu au avut glaciatiuni, dar in schimb, aici se intalneste un fenomen unic in tara noastra: -muntele vine in contact direct cu campia- in dreptul muntilor Zarandului.