Particularități biogeografice București - stația Băneasa

Particularităţi biogeografice Bucureşti

(staţia Băneasa)

Localizare. Limite

Municipiul Bucureşti – capitala României – este situat în regiunea sudică a ţării, în centrul Câmpiei Române ( în zona Câmpiei Vlăsiei ), la o altitudine medie de 85m. Teritoriul municipiului Bucureşti se întinde pe o suprafaţă de 228 kmp, fiind împărţit în şase sectoare. Municipiul Bucureşti se învecinează cu judeţul Ilfov, care înconjoară cele şase sectoare.

Situat în câmpia Bucureştiului - subunitate a Câmpiei Vlăsiei – oraşul se desfăşoară pe un plan înclinat de la nord-est, unde altitudinea variază între 96,3 m în zona Chiajna şi 88,9 m în Piaţa Pieţei Libere, la 54,5 m altitudine în Valea Dâmboviţei.

Câmpia Snagovului se desfăşoară în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Ilfov, având altitudini de 80-100 m. Relieful capitalei este fragmentat de râurile Dâmboviţa şi Colentina, iar văile acestora îi împart teritoriul în lunci şi terase. Spre centru oraşului se desfăşoară câteva dealuri joase: Dealul Radu Vodă, Dealul Mitropoliei, Dealul Cotroceni, Dealul Spirii acesta din urmă fiind locul unde Nicolae Ceauşescu a dispus construirea Casei Poporului.

Câmpia Vlăsiei cuprinde partea sudică a Câmpiei Ialomiţei şi are o poziţie centrală în Câmpia Română, una din cauzele încrucişării aici a multor drumuri şi a fixării capitalei României. Printre alte particularităţi se remarcă o pânză bogată de apă freatică la o mică adâncime, o asociere de văi în două mănunchiuri şi multe vaiugi , întinse suprafeţe cu pădure , care împarte silvostepa Câmpiei Române în două , coborând aici din Subcarpaţi până la Dunăre.

Limitele în vest şi sud malul drept al Argeşului, la nord , se interferează cu Câmpia de subsidenţă, delimitarea fiind convenţională.Limita estică trece aproximativ pe la sud de şoseaua Coşereni - Moviliţa Mai departe limita este marcată de malul stăng al văilor Pasărea , Dâmboviţa şi Argeş (până la nord de Olteniţa ).

Imagine nr 1-Câmpia Ialomiţei-Harta unităţilor geografice

Particularităţi ale potenţialului ecologic

2.1 Potenţialul litologic şi hidrogeologic; 2.2 Potenţialul morfologic

Evoluţia paleogeografică recentă, cunoaşte mai multe faze:prima fază începe cu depunerea Formaţiunii de Cândeşti,care coborau dinspre Carpaţi până prin arealul de azi al Bucureştiului, unitatea devenind pentru prima dată aproape uscată. În a doua fază s-a dezvoltat un nou început de subsidenţă cu o axă est-vest la aproximativ 20-30 km nord de Bucureşti. Formaţiunea de Cândeşti (nisipuri şi argile) se scufundă şi în partea ei sudică se depun stratele de Frăteşti fluvio-lacustre, pe direcţie sud- nord; se află pe teritoriul Bucureştiului la o adâncime de 60-160 m în sud şi 200-360 m adâncime în nord. Această fază este urmată de faza lacustră de reactivare puternică a subdidenţei, când s-a depus complexul marnos; deşi atinge grosimi de 200 m în nord, este erodat şi subţire în sud. A patra fază este cea fluviatilă, pe alocuri mlăştinoasă ce a început cu erodarea marnelor şi a continuat cu depunerea Nisipurilor de Mostiştea(acest complex nisipos este separat în aproximativ patru straturi cu grosimi de 4-8 m. În faza a cincea,se remarcă depunerea de loess(L4), a unui sol (S3) şi o înălţare, cu adâncirea văilor şi formarea de noi lunci. În a şasea fază s-au depus trei straturi de depozite loessoide (L3-1, groase de 6-15 m), în care au fost retezate două-trei nivele de terasă pe stânga Argeşului şi Dâmboviţei. În ultima fază, holocenă, a şaptea, s-au format luncile actuale şi limanurile cauzate de eustatismul pozitiv al Mării Negre , de până la +-5 m. Terasele Dâmboviţei sunt toate pe stânga, exceptând Glina; ele sunt mai larg etalate şi mai evazate(t4-2) peste câmpul Dâmboviţa-Colentina-Pasărea, indicând un profil longitudinal de con. Terasa 4 începe aproximativ de la Joiţa aproximativ 4 m altitudine relativă, trece pe la Chitila, traversează Colentina pe la sud de Mogoşoaia, Otopeni 85 m, Valea Rasărea 80 m Afumaţi, Valea Şindriliţa, satele Brăneşti-Islaz 60-70 m, ajungând la 15-25 m altitudine relativă.

Terasa 3 începe să se evidenţieze de la aproximativ 90 m altitudine absolută şi poate fi urmărită mai ales de la Giuleşti-Crângaşi, de unde devine terasă-câmp( terasa Giuleşti, Coteţ 1953); trece în stânga Colentinei pe la Fundeni, Pantelimon, trece râul Pasărea unde se pierde şi reapare la Şoseaua Progresului.

Terasa 2 se conturează din estul străzii Lipscani, desprinzându-se din câmpul anterior. Ţâţâna merge pe la sud de Bulevardul Basarabiei-Vergului, trece Colentina peste Lacul Pantelimon II până în nordul localităţii Fundeni. Acestă terasă cuprinde arealul Titan şi are aproximativ 12 m altitudine relativă.

Terasa cea mai joasă se desprinde de la Podul Mărăşti(4-6m altitudine relativă), traversează strada Nerva-Traian şi apoi se lăţeşte uşor pe la Căţelu, Manolache, Căldăraru,Cernica, Tânganu şi Fundeni.