Pedologie - Solurile Moldovei

ZONA a II-a - se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5-11°C, precipitatii intre 550-650 mm, umiditatea relativa a aerului de 65-70%. Tipurile de sol: cernoziom ciocolatiu si degradat, brun de padure, lacoviste, soluri de lunca, nisipuri solificate. Aceste tipuri de soluri sunt caracteristice dealurilor subcarpatice, din zona Moldovei.

SOLURILE MOLDOVEI

In tara noastra resursele funiciare si de sol reprezinta 33,8 mii km 2, avind urmatoarea structura pe categorii de folosinta: teren agricol- 75,5 %, paduri si plantatii forestiere- 12,5 %, alte categorii de terenuri- 12 %. Plantatiile perene- preponderent vii si livezi, care se supun cu regularitate lucrarilor si tratamentelor chimice, constituie 14,5 % din terenurile agricole. Astfel suprafetele supuse lucrarilor intensive ocupa aproape 2/3 din suprafata totala a tarii si 85,3 % din suprafata terenurilor agricole.

Dupa calitatile naturale, solurile Republicii Moldova fac parte din categoria celor mai valoroase din zona temperata.

Spatial, pe teritoriul Moldovei este pronuntata zonalitatea pe altitudine si pe latitudine. In nord-vestul Codrilor, la altitudinea de 300-400 m deasupra nivelului marii, in padurile de fag si carpen s-au format solurile brune de padure. La altitudinea de 200-250 m deasupra nivelului marii, in gorunisuri s-au format soluri cenusii de padure, iar in locurile mai joase – cernoziomurile care parca contureaza solurile cenusii si brune de padure.

Cele mai raspindite soluri din Moldova sunt cernoziomurile, care ocupa 75 la suta din suprafata teritoriului tarii.

Penrtu Codri sunt caracteristice solurile brune de padure si cele cernoziomice. Zonalitatea pe latitudine este marcata bine de caracterul raspindirii cernoziomurilor. In nordul republicii predomina cernoziomurile tipice si levigate, in partea centrala se intilnesc cernoziomurile podzolite si levigate, iar la sud sunt raspindite cernoziomurile obisnuite si carbonatice. In luncile inundabile ale riurilor sub vegetatia de lunca si de balta s-au format solurile intrazonale. Eroziunile au influientat la formarea solurilor cu diferit grad de eluviune. Sunt raspindite soluri de toate profilurile, aluviale si deluviale. Dupa componenta fizico-chimica, solurile fertile constituie 80 de % din teritoriul republicii. Din ele 63 % revin solurilor cu textura lutoasa, 15 % - usoare, argiloase-grele. 17 % din total sunt soluri luto-nisipoase si usor lutoase. Cele argiloase (grele) ocupa 1 %, cele luto-nisipoase 3 % , si solurile pietroase 1,5 %.

In tabelul de mai jos este reprezentata raionarea solurilor din Republica Moldova:

Tipul de sol Mii ha % din teritoriul R.Moldova

1.Cernoziomuri podzolite si levigate, soluri cenusii si cenusii-inchise de padure; silvostepa Platoului Moldovei de nord281,4 8,3

2.Cernoziomuri tipice si levigate, cu portiuni de cernoziomuri podzolite de soluri cenusii-inchise; Podisul prutului117,3 3,5

3.Cernoziomuri tipice si levigate;pratostepa Baltilor 317,7 9,4

4.Cernoziomuri obisnuite si levigate, cu portiuni de cernoziomuri podzolite, soluri cenusii si cenusii-inchis de padure; silvostepa podisului Soroca64,0 1,9

5.Cernoziomuri levigate, tipice si podzolite, soluri cenusii si cenusii-inchise de padure; silvostepa podisului Rezina227,7 6,7

6.Cernoziomuri tipice, levigate si obisnuite cu portiuni de soluri cenusii-inchise de padure; silvostepa din sud-vestul Podisului Podoliei136,6 4,1

7.Soluri brune si cenusii de padure; padurile de fag si stejar, carpen ale inaltimii Codrilor Centrali99,99,0

8.Soluri cenusii de padure, cernoziomuri podzolite si levigate; paduri de gorun si carpen, stejar din Codri270,3 8,0

9.Cernoziomuri levigate, tipice, obisnuite si solonetizate, cu portiuni de soloneturi si soluri cenusii; silvostepa din vestul Codrilor55,2 1,6

10.Cernoziomuri levigate si tipice cu portiuni de soluri cenusii; padurile de carpen din Codri116,1 3,4

11.Cernoziomuri obisnuite si levigate cu portiuni xerofite de padure, cernoziomuri compacte si solonetizate; silvostepa girnitelor de pe cimpia Moldovei de Sud372,9 11,1

12.Cernoziomuri levigate si xerofite de padure cu portiuni de cernoziomuri podzolite si soluri cenusii-inchise de padure;silvostepa podisului Tigheci61,0 1,8

13.Cernoziomuri obisnuite si carbonatice de stepa, cu amestec de ierburi si poacee; cimpia Moldovei de Sud.354,2 10,5

14.Cernoziomuri obisnuite, carbonatice sudice si soluri de lunca inundabila; cimpia Nistrului inferior171,9 5,0

Astfel, Republica Moldova a fost impartita in patru provincii:

1. Provincia de silvostepa ce ocupa 38,8 % din teritoriul republicii. In aceasta provincie predomina cernoziomurile tipice si cele lavigate. Solurile cenusii de padure constituie circa 10 %. Suprafata solurilor hidromorfe, precum si a celor humice carbonate este neinsemnata.

2. Provincia de paduri a Moldovei Centrale (Codrii) ocupa 16 % din teritoriul republicii. Suprafata solurilor de padure constituie 40 %, a cernoziomurilor podzolite si celor lavigate – circa 30 %.

3. Provincia de stepa a Dunarii ocupa 34,7 % din teritoriul republicii. Genetic, tine de vegetatia de stepa. Aici predomina cernoziomurile obisnuite si cele carbonatice,pe alocuri se intilnesc cernoziomuri xerofite de padure si cernoziomuri compacte.