Percepția Riscurilor și Catastrofelor

Termenii utilizaţi în definirea fenomenelor geografice au diferite explicaţii, autorii care încearcă să dea o definiţie acestor termeni intră în contradicţie unii cu ceilalţi, părerile lor fiind diferite. Pentru a se inţelege de la început semnificaţia cuvântului percepţie, am ales să dau mai jos explicaţia sa, explicaţie pe care am preluat-o din Dicţionarul Explicativ al Limbii Rimâne.

PERCEPŢIE, percepţii, s.f. 1. Proces psihic prin care obiectele şi fenomenele din lumea obiectivă care acţionează nemijlocit asupra organelor de simţ sunt reflectate în totalitatea însuşirilor lor, ca un întreg unite; imagine rezultată în urma acestei reflectări; facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înţelegere, cunoaştere. 2. (În trecut) Instituţie care încasa impozitele sau taxele oficiale; clădire, birou în care îşi avea sediul această instituţie, ♦ Încasarea unui impozit sau a unei taxe oficiale. – Din lat. perceptio, fr. perception (Dicţionarul Explicativ al Limbii Rimâne).

Percepţia riscurilor şi catastrofelor de către oameni este determinată de numeroşi factori, prin urmare, ele sunt resimţite în diferite moduri.

Percepţia riscurilor şi catastrofelor de oameni se face în funcţie de vârstră, sex, experienţele lor individuale, de nivelul lor de educaţie, de frecvenţa şi intensitatea fenomenului, de gradul de informare şi de tradiţie.

Cultura, prin fondul cultural, obiceiuri şi tradiţii, determină modul de gândire a oamenilor referitor la percepţia riscurilor şi catastrofelor. Prin urmare, dacă se anunţă probabilitatea producerii unui fenomen extrem, de exemplu un cutremur, două culturi cu baze diferite vor acţiona în două moduri difeite.

Datorită sensibilităţii mai ridicate la femei, ele percep mai multe riscuri decât bărbaţii, sunt mai vulnerabile. În urma producerii unui fenomen extrem, se constată că cele mai multe victime sunt de gen feminin.

În privinţa vârstrei, se poate spune că tinerii sunt predispuşi la mai multe riscuri, ca urmare, cele mai multe accidente rutiere sunt cauzate de neglijenţa tinerilor.

Copii percep altfel riscurile, nu ca cei maturi.

Dacă un individ este pus în faţa unei situaţii prin care a mai trecut, nu percepe riscul atât de intens, de puternic ca un alt individ care se afla pentru prima dată într-o astfel de situaţie.

Dacă individul are anumite cunoştinţe despre modul de manifestare a fenomenelor extreme, de urmările acestora, despre modul cum trebuie să acţioneze în cazul producerii fenomenului, de acţiunile ce trebuie făcute ulterior, atunci individul consideră pericolul mai puţin vulnerabil.

Dacă, în urma producerii unui fenomen extrem, un individ a fost puternic marcat în sens negativ, atunci, ameninţarea producerii unui nou hazard îl va speria foarte tare şi cu siguranţă nu va fi nevoie de intervenţia autorităţilor pentru evacuarea ariei supuse riscului.

În funcţie de dezvoltarea socio-economică, indivizii percep în mod diferit dezastrele. Comunităţile sărace percep şi resimt mai puternic riscurile. Producerea unui dezastru va duce la pierderea totală sau parţială a bunurilor, a locuinţelor. Dacă luăm în considerare familiile de ţigani din România, se poate observa că majoritatea au locuinţe ce pot fi uşor distruse în urma unui dezastru deoarece, sunt amplasate în zone vulnerabile, nu ţin cont de recomandările şi avertizările autorităţilor.

Mass-media determină prin acţiunile ce le intreprinde, percepţia riscurilor.

Prin mass-media se poate informa populaţia cu privire la diferite hazarde, modul în care trebuie să reacţioneze.

Obişnuinţa de a urmări prognozele meteorologice sau hidrologice, poate avea un rol important în reducerea consecinţelor dezastruase pe care le produc de exemplu inundaţiile.

Receptivitatea informaţiilor prin mass-media e influenţată într-o oarecare măsură de vârstră şi sex. Cei cu vârstra sub 40 de ani, urmăresc foarte rar prognozele meteprologice şi cele hidrologice. În general, femeile fiind mai sensibile şi mai temătoare, urmăresc mai des prognozele şi avertizările meteorologice.

În ultima vreme, mass-media a ajuns să exagereze riscul sau amploarea unei catastrofe, se urmăreşte mai mult senzaţionalul.